Nu este nevoie de nopți nedormite pentru ca lipsa somnului să înceapă să afecteze metabolismul. Conform unui nou studiu, reducerea duratei somnului cu doar aproximativ 80 de minute pe noapte, timp de șase săptămâni, este suficientă pentru a favoriza creșterea în greutate și pentru a reduce nivelul activității fizice.
Rezultatele, publicate în Annals of Internal Medicine, sugerează că deficitul moderat, dar cronic, de somn – o situație în care se află milioane de adulți – ar putea contribui la apariția obezității și a bolilor cardiometabolice.
Spre deosebire de cercetările anterioare, care analizau efectele unor restricții severe de somn, noul studiu a urmărit un scenariu mult mai apropiat de viața reală: persoane care dorm în mod obișnuit șapte-opt ore, dar își amână ora de culcare cu aproximativ o oră și jumătate.
Cercetarea a inclus 95 de adulți cu risc cardiometabolic crescut. Participanții au urmat timp de șase săptămâni programul lor obișnuit de somn și, într-o altă perioadă de șase săptămâni, au dormit cu aproximativ 80 de minute mai puțin în fiecare noapte. Pe tot parcursul studiului au fost monitorizate durata somnului, activitatea fizică și mai mulți indicatori metabolici, precum greutatea corporală, circumferința taliei, compoziția corporală și nivelurile hormonilor implicați în reglarea apetitului
Diferențele au fost vizibile după doar șase săptămâni. Participanții au luat, în medie, aproximativ 450 de grame în greutate.
Potrivit autorului principal al studiului, Faris Zuraikat, de la Columbia Univeristy, această creștere poate părea redusă, însă ar putea deveni semnificativă dacă deficitul de somn persistă luni sau chiar ani.
O descoperire importantă a fost că lipsa somnului nu pare să influențeze doar apetitul, ci și comportamentul zilnic. În perioada în care au dormit mai puțin, participanții au petrecut, în medie, cu 17 minute mai mult pe zi în activități sedentare. La bărbați și la femeile aflate la menopauză, timpul suplimentar petrecut în sedentarism s-a apropiat de 30 de minute pe zi.
Cercetătorii spun că această reducere a activității fizice nu poate fi explicată doar prin faptul că participanții au fost treji mai multe ore, ceea ce sugerează că lipsa somnului modifică direct comportamentul.
Rezultatele completează alte cercetări realizate de aceeași echipă, care au arătat că restricția moderată de somn poate favoriza rezistența la insulină și procese inflamatorii asociate bolilor cardiovasculare.
