O analiză amplă, realizată pe peste 13.500 de adulți în vârstă din Australia și SUA, a ajuns la concluzia că dozele mici de aspirină ar putea fi asociate cu un risc cu 70% mai mic de demență la persoanele cu un anumit profil genetic.
Cercetătorii de la Universitatea Monash au analizat participanții în funcție de un scor genetic legat de numărul de trombocite din sânge. Cei aflați în top 20% al acestui scor par să fie cei care beneficiază cel mai mult de pe urma aspirinei.
În acest grup, aproximativ 3,3% dintre cei care au primit placebo au dezvoltat demență, în comparație cu doar 1% dintre cei care au luat aspirină. Diferența a început să apară după aproximativ doi-trei ani de monitorizare, se arată într-un raport publicat de jurnalul Alzheimer’s & Dementia.
Un efect care nu apare la toată lumea
Rezultatul este interesant pentru că studiile anterioare nu au arătat că aspirina ar preveni demența, a declarat autorul principal al studiului, Peter Fransquet, cercetător în domeniul sănătății publice la Universitatea Monash, conform Science Alert.
Cercetătorii spun că efectul observat nu pare să aibă legătură cu factorii genetici cunoscuți pentru riscul de Alzheimer. În schimb, rezultatele indică biologia trombocitelor ca posibilă direcție nouă de cercetare.
Aspirina este folosită de zeci de ani pentru prevenirea infarctului, a accidentului vascular cerebral ischemic și a formării cheagurilor de sânge la anumite persoane. Medicamentul reduce riscul ca trombocitele să formeze cheaguri, dar tocmai acest efect poate crește riscul de sângerare, ceea ce a și arătat studiul.
Efect secundar serios
În rândul subiecților, sângerările grave au fost de aproximativ două ori mai frecvente la cei care au luat aspirină. Din acest motiv, cercetătorii avertizează că oamenii nu ar trebui să înceapă să ia aspirină pentru prevenirea demenței pe baza acestor rezultate.
Cercetarea are și câteva limite. Analiza a inclus toate formele de demență la un loc, deși unele sunt mai strâns legate de problemele vasculare decât altele. În plus, studiul a avut o perioadă mediană de monitorizare de mai puțin de cinci ani.
Prin urmare, nu se știe încă dacă administrarea zilnică de aspirină ar avea același efect asupra formelor mai lente de declin cognitiv.
În prezent, aspirina nu este recomandată pentru prevenirea declinului cognitiv, iar dovezile vor trebui certificate de mai multe studii. Cercetătorii consideră însă că rezultatele deschid posibilitatea ca, în viitor, prevenirea demenței să țină cont și de profilul genetic al fiecărei persoane.
