Aspirina este unul dintre cele mai frecvent utilizate medicamente în SUA, dar nu numai. Studiile arată că peste 40% dintre adulții cu vârsta de 60 de ani sau peste iau câte o aspirină zilnic pentru a preveni formarea unor cheaguri de sânge periculoase, care ar putea duce la un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral (AVC).
Cu toate acestea, în ultimii ani, experții au renunțat la utilizarea generalizată a terapiei cu aspirină pentru toți adulții în vârstă, după ce studiile au arătat că medicamentul aduce cu sine un risc crescut de sângerare majoră, care ar depăși orice beneficiu în prevenirea unui prim infarct sau a unui AVC, scrie CNN.
Totuși, aspirina este încă recomandată în unele cazuri pentru persoanele care au avut un infarct miocardic sau un AVC, pentru a preveni repetarea unui astfel de depisod.
Întrucât e clar că aspirina poate contribui la pericolul unor hemoragii mari, cum ar fi anevrismele, cercetătorii au vrut să afle dacă aceasta ar putea fi, de asemenea, un factor în cazul unor pierderi de sânge mai subtile, respectiv cele care pot duce la anemie sau la reducerea oxigenului din sânge.
Anemia este o altă mare problemă la vârstnici, deși poate subapreciată în comparație cu infarctul miocardic și AVC.
Studiile arată că 30% dintre adulții cu vârsta de 75 de ani și peste din întreaga lume sunt anemici. Anemia este în general legată de o stare de sănătate mai proastă, venind la pachet cu oboseală, probleme de memorie și de gândire, depresie și un risc crescut de deces.
Un studiu publicat luni în Annals of Internal Medicine a urmărit peste 18.000 de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste din SUA și Australia. Jumătate dintre aceștia au luat 100 de miligrame de aspirină pe zi – o doză mică – în timp ce cealaltă jumătate a luat un placebo.
Toți au fost monitorizați timp de aproximativ cinci ani. Participanții la studiu au avut vizite anuale la medic și teste de sânge pentru hemoglobină și feritină, o proteină din celulele sanguine care stochează fierul.
S-a observat o diferență mică între cele două grupuri, dar sesizabilă. Adulții care au luat aspirină au prezentat un risc cu 20% mai mare de a fi anemici, comparativ cu ceilalți.
Pe baza rezultatelor, cercetătorii au estimat că 24% dintre vârstnicii din grupul care a luat zilnic aspirină au dezvoltat anemie în decurs de cinci ani, comparativ cu 20% dintre cei din grupul placebo.
De asemenea, cei care au urmat un regim cu aspirină au avut niveluri ușor mai scăzute de hemoglobulină și feritină, care ajută celulele sanguine să transporte oxigenul.
Studiul nu a analizat modul în care aspirina ar putea contribui la anemie, dar autorii bănuiesc cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Aspirina îngreunează coagularea sângelui, deoarece împiedică trombocitele să se lipească între ele. De asemenea, blochează și o enzimă (Cox-1), care este importantă pentru menținerea mucoasei stomacului și a intestinelor.
Cu această barieră protectoare deteriorată, este mai ușor ca, în timp, cantități mici de sânge să se scurgă din intestin, provocând în cele din urmă anemie.