Tranziția către o energie curată în Europa se accelerează. În 2025, energia eoliană și solară au ajuns la 30% din energia electrică a UE, depășind pentru prima dată energia fosilă (29%).
Cu toate acestea, beneficiile și costurile decarbonizării rămân distribuite inegal între regiuni și comunități. În 2025, 92,7 milioane de persoane din UE (20,9% din populație) erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Tranziția energetică a Europei va reuși numai dacă va consolida coeziunea socială, competitivitatea industrială și guvernanța incluzivă.
Politici și investiții orientate spre echitate și coeziune pentru o tranziție energetică de succes
Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește tranziția către o energie curată.
Implementarea energiei regenerabile se accelerează, dependența de combustibilii fosili este în scădere, iar tehnologiile curate remodelează sistemele industriale.
Cu toate acestea, tranziția rămâne extrem de inegală în regiunile europene. Zonele dependente de cărbune, clusterele industriale cu emisii mari de carbon și comunitățile rurale continuă să se confrunte cu presiuni economice și sociale disproporționate legate de decarbonizare.
Provocările tranziției energetice în UE au depășit limitele simple tehnologice sau de mediu. Ele apar din ce în ce mai mult ca fiind sociale, teritoriale și instituționale. Fără un sprijin specific, tranziția către o energie curată riscă să adâncească inegalitățile regionale, să crească sărăcia energetică și să alimenteze neîncrederea politică.
O tranziție justă este o dimensiune esențială a politicii energetice și climatice și o condiție prealabilă pentru succesul lor pe termen lung.
Politicile și investițiile orientate spre coeziune pot genera beneficii puternice pentru dezvoltare regională atunci când sunt combinate cu sprijin instituțional și participare locală.
Cu toate acestea, impactul nu este automat. Beneficiile variază semnificativ între regiuni, în funcție de calitatea guvernării, capacitatea de absorbție și planificarea dezvoltării pe termen lung.
Importanța unei guvernări incluzive
O tranziție justă nu poate fi concepută doar de sus în jos. Cetățenii, autoritățile locale, lucrătorii, întreprinderile, universitățile și organizațiile societății civile trebuie să participe la conturarea căilor de tranziție energetică.
Guvernarea incluzivă crește legitimitatea politicilor, consolidează încrederea publică și îmbunătățește eficacitatea implementării.
Acest lucru este deosebit de important în regiunile în care politicile energetice și climatice sunt percepute ca fiind impuse din exterior sau inegale din punct de vedere social. Comunitățile care se confruntă cu declin industrial asociază adesea reglementările de mediu cu pierderea locurilor de muncă și insecuritatea economică.
Guvernarea participativă poate ajuta la abordarea acestor preocupări prin crearea unei asumări locale a responsabilității asupra strategiilor de tranziție și prin asigurarea faptului că investițiile răspund nevoilor locale.
Universitățile și instituțiile de cercetare au un rol crucial de jucat în acest proces. Dincolo de inovația tehnologică, acestea contribuie la ecosistemele regionale de cunoaștere, la elaborarea de politici bazate pe dovezi și la consolidarea capacităților.
Cercetarea interdisciplinară care leagă politica climatică, economia, sistemele energetice și justiția socială este esențială pentru a concepe politici care să fie atât eficiente din punct de vedere ecologic, cât și echitabile din punct de vedere social.
Priorități pentru o tranziție justă ca o cale transformatoare pentru Europa
Tranziția justă în Europa poate servi drept o strategie de dezvoltare transformatoare care consolidează reziliența regională, competitivitatea industrială și incluziunea socială. Mai multe priorități pot servi acestui obiectiv final.
În primul rând, investițiile ar trebui să fie echilibrate geografic și aliniate cu nevoile de dezvoltare locală.
În plus, investițiile sociale ar trebui să însoțească transformarea tehnologică, în special prin educație, competențe și servicii publice.
În cele din urmă, cadrele de guvernanță ar trebui să consolideze participarea, transparența și coordonarea instituțională la nivel european, național și regional.
Autor: Stella Tsani, profesor asociat, Departamentul de Economie, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Grecia și ambasador digital al Săptămânii Europene a Energiei Durabile (EUSEW)
Această opinie editorială a fost realizată în colaborare cu European Sustainable Energy Week 2026. - cel mai mare eveniment anual dedicat surselor regenerabile și utilizării eficiente a energiei din Europa. #EUSEW2026 marchează a 20-a ediție și va reuni din nou comunitatea oamenilor cărora le pasă de construirea unui viitor energetic sigur și curat pentru generațiile următoare.
Femeia rănită de dronă în blocul din Galați povestește noaptea de groază: Am împins copilul pe lângă foc, să ieșim
Sorana Cîrstea, în clasamentul WTA: Locul pe care a ajuns după evoluția de la Roland Garros
Cel mai bun an din istorie pentru România, în materie de drumuri. Ce proiecte importante vor fi inaugurate în 2026
Trump mai face un pas spre nemurire: O promenadă cu numele lui lângă celebrul Lincoln Memorial
