Jimmy Hasty a fost unul dintre cei mai neobișnuiți fotbaliști din istorie. A rămas fără brațul stâng la 14 ani, după un accident de muncă, dar nu a renunțat la fotbal. A devenit golgheter, a câștigat titlul în Irlanda cu Dundalk și a marcat 103 goluri în șase sezoane. Viața sa s-a încheiat însă tragic, după ce a fost împușcat pe o stradă din Belfast, în timpul conflictului din Irlanda de Nord.
Născut în 1936, în nordul Belfastului, Jimmy Hasty a început să joace fotbal de mic. La 14 ani s-a angajat într-o fabrică, dar chiar în prima zi de muncă și-a prins brațul stâng într-un utilaj. Medicii au fost nevoiți să i-l amputeze.
A continuat să joace, mai întâi în competițiile de juniori, apoi la Newry Town. Avea aproximativ 1,85 metri și se remarca prin forță, echilibru și jocul aerian.
Povestea lui Hasty la Dundalk a început în 1960. Jim Malone, președintele clubului, l-a remarcat pe atacantul care evolua atunci la Newry Town și a insistat să-l transfere.
Când le-a prezentat propunerea celor din conducere, unul dintre membri i-a atras atenția că fotbalistul are un singur braț. Malone știa acest lucru, dar era convins că Hasty poate ajuta echipa.
Conducerea s-a opus inițial, însă președintele rezolvase deja transferul și plătise din banii săi pentru a-l aduce la club.
Colegii săi de la Dundalk au fost impresionați încă de la primele antrenamente. Deși lipsa unui braț îi putea crea probleme la alergare și în dueluri, Hasty reușea să se descurce la fel de bine ca ceilalți atacanți.
„Nu era ușor să joci fotbal fără un braț. Îl folosești foarte mult pentru alergare, deplasare și echilibru. Dar, când îl vedeai pe Jimmy, aproape că uitai că are un singur braț”, povestea fostul său coleg Francie Callan, conform The Guardian.
103 goluri și un titlu după 30 de ani de așteptare
Hasty a debutat pentru Dundalk pe 20 noiembrie 1960, într-un meci cu Cork Celtic. Curiozitatea a adus foarte mulți spectatori pe stadion, iar atacantul nu i-a dezamăgit.
A marcat chiar la debut și a impresionat prin tehnică și ușurința cu care trecea de fundașii adverși. Nu era doar un marcator, ci participa la construcția atacurilor și oferea pase decisive colegilor.
La început, adversarii evitau duelurile directe cu el. După ce a început să înscrie constant, au devenit însă mult mai agresivi. Hasty găsise inclusiv o metodă de a se impune în duelurile aeriene, folosindu-și brațul amputat pentru a-și ține adversarii la distanță.
În șase sezoane, a marcat 103 goluri pentru Dundalk, chiar dacă a avut și perioade în care a fost indisponibil din cauza accidentărilor.
Cel mai important moment a venit în 1963, când echipa a câștigat campionatul Irlandei. Era primul titlu după o așteptare de 30 de ani.
Hasty devenise unul dintre cei mai populari fotbaliști din campionat. Copiii din Dundalk îl admirau atât de mult, încât jucau fotbal cu un braț ascuns în mânecă, încercând să-l imite.
„Nu ne gândeam că Jimmy are un handicap. Pentru noi era pur și simplu un fotbalist foarte bun”, își amintea Paddy Malone, fiul fostului președinte al clubului.
A învins Zurich în Europa, dar nu a ajuns în Anglia
Titlul din 1963 i-a oferit lui Hasty ocazia să joace în Cupa Campionilor Europeni. Adversara lui Dundalk a fost echipa elvețiană Zurich.
Irlandezii au pierdut prima manșă cu 3-0, dar au reușit să câștige returul cu 2-1. Hasty a avut un rol important: a oferit o pasă decisivă la primul gol, apoi a înscris și el. A fost aproape să marcheze încă o dată, însă șutul său a lovit bara.
Zurich s-a calificat mai departe, cu 4-2 la general, dar victoria lui Dundalk a intrat în istorie. Era primul succes obținut de o echipă irlandeză într-un meci din cupele europene.
Atacantul a câștigat și premiul pentru cel mai bun marcator al campionatului, pe care l-a împărțit cu un alt jucător.
Au existat zvonuri că Nottingham Forest ar fi fost interesată de transferul său, însă mutarea nu s-a realizat. Lipsa unui braț a reprezentat un obstacol, iar mulți îl considerau un fotbalist cu un handicap prea mare pentru nivelul din Anglia.
Hasty s-a retras la finalul anilor '60. S-a căsătorit cu Margaret, iubita sa din copilărie, a avut doi băieți și s-a angajat la o agenție de pariuri.
Sfârșitul tragic al fostului atacant
În Belfast, situația devenea tot mai periculoasă din cauza conflictului dintre comunitățile religioase. Hasty a fost una dintre victimele violențelor.
Pe 11 octombrie 1974, la vârsta de 38 de ani, mergea pe jos spre serviciu. Era puțin înainte de ora 8:00 dimineața, când o mașină s-a oprit lângă el.
Un bărbat înarmat a coborât și a tras de trei ori în spatele fostului fotbalist. Hasty a încercat să traverseze strada, dar s-a prăbușit.
Crima a fost considerată una sectară și atribuită grupării Protestant Action Group, care acționa sub numele de acoperire al Ulster Volunteer Force. Niciun suspect nu a fost condamnat. Fiul său Paul avea doar doi ani când tatăl său a fost ucis.
„A fost un mesaj prin care se urmărea răspândirea fricii în comunitatea catolică, prin uciderea unei persoane cunoscute. Mesajul era că oricine poate fi o țintă”, a povestit acesta.
Moartea lui Hasty a lăsat familia într-o situație financiară dificilă. La Dundalk, vestea a provocat o tristețe profundă. Clubul a organizat un meci caritabil pentru a strânge bani pentru soția și copiii fostului atacant. Suporterii au contribuit cu mult peste prețul obișnuit al biletelor.
Fiul său l-a văzut jucând pentru prima dată după 41 de ani
După moartea lui Hasty, povestea sa a rămas mai ales în amintirile foștilor colegi și în fotografiile vechi. Mult timp nu au existat înregistrări video cunoscute cu el pe teren.
În 2015, lucrurile s-au schimbat. Paul McClean, care pregătea un documentar despre fostul fotbalist pentru BBC Radio Ulster, a primit un mesaj din Elveția.
O televiziune elvețiană păstrase imagini din meciul disputat în 1963 între Dundalk și Zurich. Înregistrarea a supraviețuit și a oferit ocazia de a-l vedea pe Hasty în acțiune.
Pentru fiul său, Paul, a fost un moment special. Deși își pierduse tatăl la doar doi ani, a putut în sfârșit să-l vadă jucând fotbal. „Știai că nu era o poveste inventată. A fost fantastic. Ca și cum ai fi avut parte de o sută de Crăciunuri deodată”, a povestit acesta.
