Două telefoane uitate într-un sertar, alături de câteva încărcătoare. Un storcător de fructe care a fost folosit o singură dată, în pandemie. Un laptop care funcționează doar în priză, păstrat „pentru orice eventualitate”. Aproape fiecare locuință din România ascunde astfel de echipamente electrice scoase din uz, iar când cei care le dețin hotărăsc, în sfârșit, să renunțe la ele, apare aceeași întrebare: unde?
Cum devine reciclarea la fel de simplă ca returnarea unui colet?
Pentru cei mai mulți români, problema nu este lipsa intenției de a recicla, ci faptul că procesul nu este la fel de simplu și intuitiv precum alte servicii pe care le folosesc zi de zi. Obișnuiți să comande produse, să plătească facturi, să facă rezervări și programări din câteva click-uri, se confruntă cu incertitudine atunci când trebuie să renunțe efectiv la un obiect electronic.
Un studiu realizat de Environ la începutul acestui an arată că 92% dintre români ar recicla mai des dacă procesul ar fi la fel de simplu precum returnarea unui colet.
Pornind de la nevoia de a face din reciclare o experiență la fel de simplă precum cele cu care ne-am obișnuit în mediul digital, Asociația Environ a dezvoltat platforma „Unde Reciclăm”, o aplicație gratuită care rezolvă problema electronicelor neutilizate prin câteva click-uri.
Primul pas spre reciclare: să știi unde să mergi
Aplicația reunește pe o hartă interactivă circa 2.000 de puncte de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) din întreaga țară și îi ajută pe utilizatori să găsească rapid cea mai apropiată locație. În cazul echipamentelor voluminoase, precum frigidere, mașini de spălat sau televizoare, există opțiunea de a solicita ridicarea de la domiciliu, eliminând una dintre cele mai importante bariere în calea reciclării. „Unde reciclăm” acoperă locurile în care oamenii ajung în mod firesc – de la hipermarketuri și magazine de bricolaj sau retail până la săli de sport sau clădiri de birouri.
În spatele acestui demers se află experiența de aproape două decenii a celor de la Environ, organizație care, încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și implementarea legislației privind responsabilitatea extinsă a producătorului transformă obligațiile legale în soluții eficiente de colectare, reciclare și educare.
Despre provocările reciclării în România – de la echipamentele electrice uitate în gospodării până la obligațiile fiecărui participant la acest lanț și rolul tehnologiei în colectare, am discutat cu Roxana Puia, Directorul de Comunicare al Asociației Environ.
Ce face Asociația ENVIRON și care este rolul pe care vi-l asumați în societatea noastră?
Activitatea noastră este construtiă în jurul îndeplinirii obligațiilor membrilor (producători și importatori de echipamente electrice și electronice) și atingerea țintelor minime de colectare și reciclare. Atunci când un echipament electric intră pe piață, pentru noi începe deja povestea reciclării lui.
Avem misiunea de a „curăța” România de deșeurile electrice aruncate la întâmplare sau uitate ani în șir prin gospodării. Ar fi utopic să facem acest lucru fără să ajungem mai întâi la oameni – o facem prin campanii creative de conștientizare și prin soluții de colectare care răspund, concret, la întrebarea „unde?”.
De aceea, cred că rolul nostru merge dincolo de componenta practică și anume, colectarea deșeurilor. Noi încercăm să schimbăm relația oamenilor cu obiectele pe care nu le mai folosesc și de aceea construim contexte în care oamenii își doresc să facă gestul corect. Cu cât vorbim mai des, mai natural și în contexte diferite despre reciclare, cu atât sunt mai mult șanse să devină obicei. Investim constant în proiecte care transformă reciclarea dintr-o obligație într-o experiență memorabilă.
Românii nu aruncă echipamentele electrice, ci le păstrează. Cum afectează acest obicei reciclarea și cum poate fi înlocuit de un comportament mai responsabil?
Mulți români păstrează dispozitivele vechi în casă pentru că speră să le mai poată folosi cândva sau pentru că nu știu exact unde le pot preda pentru reciclare – date pe care le confirmă și studiul nostru realizat în luna martie. Mai exact, 86% dintre români țin la sertar telefoanele mobile vechi, iar aproape jumătate păstrează 2-3 dispozitive, unii având chiar mai mult de patru.
Numim acest fenomen „sertarul invizibil”, adică acumularea în gospodării a echipamentelor electrice și electronice scoase din uz, care nu mai sunt folosite, dar nici reciclate.
Pornim așadar de la niște obiecte care deja sunt o corvoadă, la care adăugăm poate atașament, lipsă de timp, de încredere, lipsa informației. Din această nevoie am dezvoltat aplicația Unde Reciclăm – să îi ajute pe utilizatori să identifice rapid cel mai apropiat punct de colectare sau, în cazul echipamentelor voluminoase, să găsească opțiuni de ridicare de la domiciliu.
Ce facem cu echipamentele electrice vechi atunci când cumpărăm unele noi?
Puțini consumatori știu că, atunci când achiziționează un echipament electric nou, au dreptul să predea gratuit aparatul vechi. În cazul electrocasnicelor de mari dimensiuni – precum frigiderele, mașinile de spălat sau aparatele de aer condiționat – comercianții sunt obligați prin lege să preia vechiul echipament la livrarea celui nou, în sistem 1 la 1, indiferent dacă achiziția este făcută dintr-un magazin fizic sau online.
Totodată, comercianții sunt obligați ca în spațiile de vânzare să aibă un punct de colectare pentru echipamentele de mici dimensiuni.
„Unde Reciclăm” îi ghidează pe utilizatori către aceste locuri, și nu numai. Rețeaua de puncte de colectare Environ include de la hipermarketuri până la asociații de proprietari, săli de fitness sau spații de birouri.Totodată, prin completarea formularului din aplicație, Environ ridică de acasă aparatele mari, fără niciun cost sau condiție.
Există confuzii când vine vorba despre ce obiecte intră în categoria DEEE și trebuie reciclate separat?
Da, iar acesta este unul dintre motivele pentru care multe astfel de obiecte ajung, din greșeală, la gunoiul menajer. Când vorbim despre DEEE, cei mai mulți dintre noi se gândesc la telefoane, laptopuri, televizoare sau electrocasnice.
În realitate, există numeroase obiecte de uz curent care conțin componente electrice sau electronice și care trebuie colectate separat: jucării cu baterii sau circuite electrice, felicitări muzicale, brelocuri electronice cu funcție de localizare, căști de protecție cu lumini sau Bluetooth, periuțe de dinți electrice, ceasuri inteligente, țigări electronice și multe altele.
Cel mai simplu mod de a verifica dacă un produs trebuie reciclat ca DEEE este să căutăm simbolul coșului de gunoi barat, inscripționat pe produs sau pe ambalaj. În aplicația ,,Unde Reciclăm” există o secțiune care răspunde la astfel de nelămuriri privind tipuri de deșeuri și modul în care se predă corect un echipament.
Dacă în urmă cu un deceniu comunicarea despre reciclare era centrată aproape exclusiv pe poluare vs protecția mediului, astăzi lucrurile s-au mai schimbat. Cum faci un subiect tehnic să devină relevant pentru oameni?
Cred că cea mai mare schimbare este că am încetat să mai vorbim despre reciclare doar prin reguli, interdicții și statistici. Oamenii nu își schimbă obiceiurile pentru că au primit încă un pliant sau au văzut încă o cifră. Le schimbă atunci când trăiesc o experiență.
De aceea, în ultimii ani am încercat să construim proiecte care nu seamănă cu niște campanii clasice de mediu. Întrebarea pe care ne-o punem de fiecare dată este foarte simplă: cum îi facem pe oameni să simtă ceva înainte să le cerem să facă ceva? Cred că atunci când emoția apare prima, comportamentul vine mult mai firesc.
Cel mai recent exemplu esten instalația UNDErGrowth, pe care am creat-o împreună cu Nicu Bocancea și Florăria Iris cu ocazia lansării aplicației. Am pornit de la un principiu simplu: în natură nimic nu se pierde, totul se transformă. În loc să le spunem oamenilor că trebuie să recicleze, i-am invitat să descopere acest mesaj printr-o experiență artistică. Iar aplicația Unde Reciclăm a venit firesc ca instrumentul care transformă inspirația în acțiune.
În strategia noastră de comunicare, am ales să ieșim din spațiile convenționale și să aducem mesajele despre economia circulară și, implicit, soluțiile de colectare acolo unde oamenii își petrec deja timpul: la festivaluri, la operă, în săli de sport, în malluri, în căminele de studenți și în facultăți, clădiri de birouri și chiar pe Arena Națională sau la o cafenea. Reciclarea devine un obicei doar atunci când este prezentă în traseul natural al oamenilor, nu când îi obligă să își schimbe rutina.
Lucruri de impact construite de ENVIRON în România
- 320.000 tone DEEE colectate și reciclate
- o rețea de colectare cu 4.860 puncte colectare
- 1591 companii partenere
- 1 program de educație ecologică derulat neîntrerupt de 15 ani în grădinițele, școlile și liceele din România – o comunitate de 300.000 de copii care au învățat despre reciclare
- Sute de campanii de conștientizare
Cum crești performanța fără să crești presiunea asupra echipei
Ziua 1626 Explozii în Crimeea. Wildberries arde la peste 2.000 km de front. Cargo german, lovit de drone rusești în Marea Neagră (Video). Zelenski ordonă atacuri susținute
UE permite suspendarea controalelor biometrice la frontieră pentru a reduce aglomerația din aeroporturi
U Cluj, anunț despre transferul lui Nicolae Stanciu
