Unul dintre cele mai poluate orașe din Europa trece printr-o transformare verde. În următorii patru ani, vor fi plantați trei milioane de arbori și arbuști, contribuind la purificarea străzilor învăluite în smog.
Într-un clasament al calității aerului publicat în octombrie de IQ Air, Milano a ocupat locul șapte în topul celor mai poluate 10 orașe din lume, fiind singura metropolă europeană inclusă pe lista IQAir. Bucureștiul ocupă locul 60 în ierarhia de 126 de locuri.
Poziția ocupată de Milano în acest top este cauzată parțial de amplasarea sa în Câmpia Padului – o zonă joasă care limitează circulația aerului – precum și de agricultura intensivă și emisiile provenite dintr-o regiune puternic industrializată.
Un amplu proiect de regenerare a zonelor urbane, cu o suprafață cât cea a 350 de terenuri de fotbal, transformă, însă, orașul italian într-un model remarcabil, relatează Euronews.
Cel mai ieftin mod de a însănătoși un oraș
Fondazione Forestami, organizația care a inițiat proiectul, susține că o prezență mai bogată a vegetației pe străzi, pe acoperișuri și pe fațadele clădirilor reprezintă cea mai ieftină și mai eficientă metodă de a filtra particulele fine de praf, de a răcori orașul și de a îmbunătăți starea de bine a locuitorilor.
În ce privește grădinile verticale, cercetările arată că acestea oferă multiple beneficii:
- reduc semnificativ temperaturile suprafețelor clădirilor;
- reduc absorbția căldurii;
- îmbunătățesc confortul termic în zonele urbane dense;
- filtrează particulele în suspensie;
- absorb dioxidul de carbon;
- oferă habitat pentru păsări și insecte, susținând biodiversitatea urbană în locurile în care spațiul pentru parcuri tradiționale este limitat.
Un copac pentru fiecare om
De la debutul său în 2019, proiectul de reîmpădurire urbană a dus la plantarea a aproape 640.000 de arbori și arbuști, aducându-i creatorului său – arhitectul italian Stefano Boeri, cel care a realizat faimoasa „pădure verticală” din Milano – un premiu din partea European Lung Foundation (ELF), ca recunoaștere a activității și angajamentului său de a îmbunătăți calitatea aerului.
Proiectul a primit recent o nouă distincție: pe 29 octombrie a fost desemnat „Inițiativă emblematică a ONU pentru restaurarea naturii” (UN World Restoration Flagship).
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) precizează că acest titlu recunoaște eforturile orașului Milano de a readuce natura în „una dintre zonele metropolitane cele mai dens populate și poluate din Europa”, prin „plantarea a aproximativ un copac pentru fiecare locuitor” și restaurarea unor zone urbane degradate a căror suprafață echivalează cu cea a circa 350 de terenuri de fotbal.
„Inițiativa extinde accesul la spații verzi, implică elevii și restaurează diverse amplasamente, inclusiv foste zone industriale, parcări și platforme de depozitare”, a transmis UNEP, într-un comunicat.
Forestami a fost unul dintre cele doar cinci proiecte care au primit această distincție în cadrul COP17 și singurul din Europa.
Celelalte proiecte premiate:
- „Urban Nature Reborn”, inițiativa din Columbia pentru refacerea zonelor umede”;
- „Green Seattle Partnership”, un program destinat restaurării și întreținerii spațiilor verzi din acest oraș american;
- „Great Rift Valley Renaissance” din Etiopia, care vizează reabilitarea unuia dintre cele mai degradate peisaje forestiere din Cornul Africii;
- „Blue Bay Restoration” din China, un demers de amploare pentru refacerea ecosistemelor costiere și marine ale țării.
Natura dă semne de revenire, dar trebuie ajutată
În aceeași zi în care a fost făcut anunțul de la Milano, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a publicat o evaluare de referință privind progresele înregistrate la nivel global în restaurarea ecosistemelor. Principalele concluzii:
- 252 de milioane de hectare din 149 de țări se află în proces de restaurare – fiind cel mai amplu efort de restaurare documentat la nivel mondial de până acum.
- Progresele înregistrate în direcția obiectivului „30x30” – care vizează protejarea a cel puțin 30% din suprafețele terestre și marine degradate ale planetei până la sfârșitul deceniului – sunt inegale.
- Restaurarea ecosistemelor terestre a atins aproape jumătate din obiectivul global, în timp ce progresele înregistrate în cazul ecosistemelor de apă dulce, marine și costiere – care se degradează în cel mai rapid ritm – rămân în urmă. În același timp, finanțarea anuală destinată restaurării trebuie să crească de peste patru ori.
- Restaurarea a doar 15% din zonele prioritare la nivel global ar putea capta și stoca 30% din emisiile echivalente de dioxid de carbon generate de la Revoluția Industrială și ar putea contribui la prevenirea a 60% din extincțiile speciilor.
- Atingerea obiectivelor globale ar putea genera, de asemenea, până la 32 de milioane de noi locuri de muncă la nivel mondial până în 2030.
T.D.
