Copacii ar putea stoca mai puțin carbon decât sperau cercetătorii, sugerează un nou studiu. Motivul este că fotosinteza nu duce întotdeauna la creșterea lemnului, iar tocmai lemnul este forma prin care carbonul poate fi blocat în păduri pentru decenii sau chiar secole.
Pădurile sunt considerate una dintre cele mai importante apărări naturale împotriva încălzirii globale. Ele absorb dioxid de carbon din atmosferă, iar o parte din acest carbon este transformată în lemn. Astfel, carbonul rămâne stocat pe termen lung și nu mai contribuie la încălzirea planetei.
Dar studiul arată că relația dintre fotosinteză și creșterea efectivă a copacilor este mai complicată decât presupun multe modele climatice.
Cercetătorii au analizat 137 de situri din Statele Unite și au constatat că arborii își opresc creșterea în lemn cu luni înainte ca fotosinteza să se oprească. Cu alte cuvinte, copacii pot continua să absoarbă carbon, dar nu îl transformă neapărat în lemn nou.
„În prezent, cele mai multe modele presupun că, dacă există fotosinteză, există și creștere. Noi arătăm că nu este așa”, a explicat Mukund Palat Rao, cercetător specializat în ciclul carbonului la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University, și autor principal al studiului, potrivit The Guardian.
„Faptul că există mai multă fotosinteză nu înseamnă neapărat că va exista mai multă creștere a copacilor în viitor”, a adăugat el.
La siturile din estul Statelor Unite, cercetătorii au descoperit că aproximativ 36% din absorbția anuală de carbon avea loc după ce creșterea în lemn se oprise, la sfârșitul verii. În California, proporția era de aproximativ 26%.
Măsurători mai detaliate realizate în patru situri au arătat că formarea lemnului este limitată la perioade cu temperaturi mai scăzute și umiditate mai bună. Aceste perioade devin însă tot mai rare, pe măsură ce încălzirea globală face valurile de căldură și secetele mai frecvente.
„În momentul în care apar perioade uscate și fierbinți, activitatea de creștere se oprește aproape instantaneu, în timp ce fotosinteza pare să continue, chiar dacă într-un ritm ușor redus”, a spus Rao.
Această diferență este importantă pentru modelele climatice. Pe măsură ce emisiile din combustibili fosili lasă mai mult dioxid de carbon în atmosferă, multe estimări presupun că pădurile vor continua să absoarbă cantități mari de carbon sau chiar își vor crește capacitatea de absorbție în secolul XXI.
Dar multe dintre aceste modele se bazează pe nivelul fotosintezei, nu pe creșterea efectivă a lemnului. Dacă fotosinteza și creșterea în lemn nu sunt atât de strâns legate pe cât se presupunea, capacitatea pădurilor de a stoca dioxid de carbon pe termen lung ar putea fi supraestimată.
Cercetătorii avertizează că, dacă mai mult carbon absorbit este folosit pentru frunze, procese interne ale copacului sau alte forme temporare, și mai puțin ajunge în lemn, rolul pădurilor ca rezervoare de carbon pe termen lung scade.
Studiul nu spune că pădurile nu mai contează în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dimpotrivă, ele rămân esențiale. Dar arată că nu pot fi tratate ca o soluție simplă și nelimitată pentru compensarea emisiilor.
The Guardian notează că, în prezent, acțiunile bazate pe natură, precum plantarea de copaci, reprezintă cea mai mare parte a eforturilor umane de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă. Tehnologiile industriale de captare a carbonului contribuie încă foarte puțin, aproximativ 0,1% din cele 2,2 miliarde de tone de CO2 eliminate anual la nivel global.
Cercetătorii analizează acum dacă această decuplare între fotosinteză și creșterea în lemn apare și la alte specii de arbori și în alte regiuni.
