Alegerile din Rusia sugerează o continuitate pentru atacurile asupra României, iar fisurile pe care le produce Moscova în interiorul țării se vor accentua, cu atât mai mult cu cât stabilizarea țării se amână.
Scrutinul pentru Duma de Stat din acest weekend a fost mai degrabă un plebiscit pentru război decât o alegere. Kremlinul a scos de pe buletinul de vot singurul partid cu platformă anti-război (Iabloko), după ce sondajele interne sugerau că mesajul păcii atrage voturi (10 august, după decizia Curții Supreme a Rusiei).
După interzicere, interesul pentru acest partid a crescut pe rețelele sociale de 80 de ori, potrivit Moscow Times. Președintele Vladimir Putin a legat rezultatele scrutinului care a durat trei zile de victoria împotriva Ucrainei și implicit a Europei.
Pentru vecinătatea vestică a Rusiei, semnalul e că nu există nicio frână instituțională internă asupra războiului cel puțin până la următorul ciclu electoral, dacă nu se întâmplă ceva cu totul ieșit din comun: o lebădă neagră sau una albă.
Ucraina a însoțit alegerile din Rusia cu cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei (peste 1.600 de drone doborâte, potrivit autorităților ruse și rafinăria Kapotnia lovită) demonstrând că războiul de adâncime atinge acum capitala rusă chiar când regimul vrea să-și demonstreze legitimitatea.
În schimb, România a înregistrat în prima parte a lunii septembrie un ritm fără precedent de așa zise incidente:
- o dronă a traversat cinci județe (8 septembrie),
- alta s-a prăbușit într-un lan de porumb în județul Suceava (12 septembrie),
- zece fragmente de drone, unele cu încărcătură explozivă, au fost găsite pe litoral (11 septembrie),
- Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat dejucarea unei operațiuni de sabotaj coordonate de Rusia (8 septembrie).
Toate acestea vin după cele mai grave incidente de securitate înregistrate de la începutul invaziei rusești din Ucraina: i) drona Geran-2 căzută pe un bloc din Galați (29 mai); (ii) distrugerea dronei marine încărcate cu explozibil, distrusă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, în apropierea platformei de extracție a gazelor Neptun Deep.
Ce înseamnă alegerile din Rusia
Pentru România, lecția scrutinului general din Rusia are legătură cu ritmul în care Moscova ar vrea să intimideze. Regimul de la Kremlin nu se relaxează după vot, ci își reia inițiativa. Toate incidentele din septembrie s-au produs exact când Rusia avea nevoie să arate că statele NATO sunt vulnerabile, iar frontiera Alianței poate fi atinsă fără consecințe.
Pentru Ucraina, în schimb, alegerile din Rusia confirmă absența oricărui canal intern prin care presiunea socială reală să se transforme într-o presiune pentru încetarea războiului. O Dumă legitimată prin plebiscit va aproba fără dificultate bugetele militare, măsurile de conscripție și legile represive pentru încă cinci ani.
Fisurile interne și riscurile implicite
1) Geografia incidentelor s-a extins. Până în 2025, dronele rusești atingeau România aproape exclusiv în Delta Dunării, ca efect colateral al atacurilor asupra porturilor ucrainene Izmail și Reni. Începând cu această vară traiectoriile dronelor au intrat adânc pe teritoriul țării, pe rute care nu au nicio logică militară legată de porturile dunărene sau alte ținte ucrainene. Indiferent dacă e vorba despre erori de navigație, de bruiaj ucrainean sau de intenție, efectul e același: Ro-Alert s-a extins în cinci județe.
2) Fereastra de vulnerabilitate a fost recunoscută oficial. Președintele Nicușor Dan a spus pe 29 mai 2026 că livrarea capabilităților antiaeriene SAFE va veni „într-un an sau doi” și că până atunci România depinde de echipamentele aliate.
3) Petrolierele fantomă continuă să fie primite în portul Constanța. Drona ucraineană care s-a autodistrus în apele portului Constanța la o oră și zece minute după plecarea petrolierului Safeen Elona din Midia (5 iunie) făcea parte, conform Spotmedia, dintr-o operațiune împotriva acestei nave parte din lista Ucrainei cu „flota fantomă” a Rusiei. Răspunsul oficial al României a fost ambiguu. Președintele Nicușor Dan a declarat că vasul „a făcut tipul acesta de trasee comerciale între Novorossiisk și Rompetrol” de mai multe ori, că nu figurează pe listele de sancțiuni ale UE sau SUA și că „nu este extrem de relevant” dacă era sau nu pe lista Ucrainei. Spotmedia a documentat șase petroliere aflate sub sancțiuni UE sau SUA care au acostat la Constanța, folosind monitorizări ale guvernului ucrainean. Ministrul român al Apărării Radu Miruță a admis că „există riscul ca gradul de corupție din port să ascundă astfel de lucruri”.
4) Riscul reputațional și juridic. Declarația ministrului Apărării despre gradul de corupție din Portul Constanța nu a produs niciun fel de efecte, totuși un port european care primește repetat nave de pe lista flotei fantomă riscă să devină un subiect de investigație pentru Aliați.
5) Riscul strategic. Flota fantomă este mecanismul prin care Rusia transformă prețul petrolului în venituri pentru război. Fiecare navă „gri” care încarcă la Novorossiisk și descarcă la Midia închide, la scară mică, exact circuitul pe care sancțiunile occidentale ar trebui să-l întrerupă. Pentru România, stat membru NATO la Marea Neagră, toleranța față de acest circuit este o alegere de politică externă, chiar dacă nu e declarată ca atare.
În ultimele zile, premierul polonez și președintele francez au vorbit despre creșterea amenințărilor hibride asupra Europei și asupra Flancului Estic.
De fapt, e un fel de război care nu se declară: o dronă „rătăcită” care ucide civili la Rzeszow sau la Galați, o explozie la un aeroport, o rețea de sabotori care folosește activ „persoane din categorii vulnerabile”, cum spune SRI, toate urmate eventual de un comunicat al autorităților ruse despre un accident.
România a trecut deja prin toate cele trei ipostaze în 2026 (Galați, Constanța, cazul DIICOT care a reținut un cetățean rus care planifica diversiuni), fără ca vreuna să fi produs o consultare a Aliaților (conform Articolului 4).
Aceasta ar putea fi definiția operațională a războiului care urmează pe flancul estic: nu o dată de început, ci o acumulare de incidente sub pragul de reacție, până când pragul devine irelevant. Una din cele mai mari vulnerabilități în Europa nu e lipsa de armament, ci faptul că fiecare capitală decide în mod individual dacă incidentul produs de Rusia pe teritoriul ei a fost „un accident”.
Concluzie
România se află într-o situație gravă:
- (i) are o frontieră cu un război care durează de aproape 5 ani și un vecin estic, Republica Moldova, traversat săptămânal de drone;
- (ii) o Zonă Economică Exclusivă în care prima dronă maritimă distrusă cu un F-16 s-a produs lângă cea mai mare investiție energetică a țării;
- (iii) un port prin care circulă nave din „flota fantomă” a Rusiei și un ministru al Apărării care vorbește despre corupția portului;
- (iv) o dependență de carburanți importați;
- (vi) o Europă care își recunoaște public întârzierea de cinci-șapte ani în înarmare;
- (vii) un guvern interimar de 130 de zile și un partid de 40% în sondaje care contestă orientarea euro-atlantică a țării.
Toate aceste elemente împreună descriu un stat care traversează cea mai periculoasă perioadă strategică și cea mai slabă capacitate decizională de la aderarea la NATO. Poate că nu Rusia e problema cea mai acută a României în septembrie 2026, ci faptul că în București nu are cine să răspundă la telefon.
Horoscop zilnic: 21 septembrie
30 de secunde pentru o stare de spirit mai bună și mai multă energie. Patru exerciții simple
Ziua 1671 Rusia a lansat peste 2.000 de drone într-o săptămână. Operațiunea "Vivaldi", una dintre cele mai importante victorii ale Ucrainei în 2026. Zelenski a vorbit cu Trump
Nou record național la Ironman: Agnes Tuzson coboară sub 10 ore și merge în finala mondială din Hawaii
