Pericolul în Marea Neagră crește. Zona Economică Exclusivă, unde se află și zăcământul Neptun Deep, nu e protejată de Articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice.
Nava Gas Lisbon, care transporta aproape 4.000 de tone de propan lichefiat, a fost lovită și a luat foc ieri în Zona Economică Exclusivă a României, aproape de intrarea pe brațul Sfântu Gheorghe.
Vaporul a traversat strâmtorile, a urcat pe coasta bulgară și românească a Mării Negre și urma să intre în Gurile Dunării prin Sulina sau Canalul Bîstroe cu destinația Reni.
Ucraina și-a pierdut parțial capacitatea de rafinare din cauza bombardamentelor rusești, așa că importă cantități mari de GPL (gaz petrolier lichefiat) care e folosit acolo unde sunt avariate rețelele de gaz. Carburanții vin din Europa sau de pe coasta Africii, se descarcă în porturile dunărene Izmail sau Reni și se distribuie apoi în restul țării.
Președintele Nicușor Dan a declarat că „cel mai probabil” acest incident este „parte a războiului ilegal de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei” și că instituțiile statului „vor clarifica circumstanţele, cauzele și responsabilitățile” celor întâmplate.
Deocamdată nu există lămuriri suplimentare, dar timonierul Aleksandre Megrelidze a spus că ar fi fost vorba despre trei drone care au atacat succesiv tancul petrolier.
Autoritățile române au salvat echipajul, dar trei marinari sunt încă la terapie intensivă. Un remorcher a fost trimis imediat pentru a nu lăsa nava în derivă.
Ucraina a început să domine bătălia pentru Marea Neagră
Statistica Ministerului Apărării arată că, de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, au fost înregistrate peste 90 de atacuri pe teritoriul ucrainean în imediata apropiere a graniței cu România și 15 cazuri în care dronele rusești au intrat în spațiul autohton.
La sfârșitul lunii mai, un aparat fără pilot a explodat pe un bloc în Galați, fără să poată fi oprit de militarii români, iar de curând o dronă maritimă s-a rătăcit în Portul Constanța și nu a fost clar care dintre instituțiile de forță ar fi trebuit să intervină.
În cazul României, Rusia testează atât capacitatea de răspuns pe plan local, cât și reacția NATO.
În schimb, rușii atacă de la început nu doar ținte militare, ci mai ales civile: administrațiile porturilor dunărene au fost mereu pe harta distrugerilor, fiindcă pe aici trec majoritatea cerealelor exportate de ucraineni, dar și combustibilul pe care aceștia îl importă.
Atacul de ieri asupra unei nave străine de regiune care naviga în zona gurilor Dunării nu e singular.
Luni, pe 20 iulie, o altă navă, sub pavilion Guineea-Bissau, încărcată cu porumb, a fost lovită lângă Odesa. Doar 8 din cei 17 membri ai echipajului au supraviețuit.
Săptămâna trecută, alte trei nave străine au fost lovite în port la Nicolaev.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ieri că militarii ruși „vor continua să atace navele care transportă muniții, arme și alte bunuri pentru regimul de la Kiev”, chiar dacă vor fi sacrificați marinarii unor țări terțe.
Rusia vrea să descurajeze exporturile de cereale și importurile de combustibil și de arme care traversează Marea Neagră.
În același timp, Ucraina a reușit să scoată din uz majoritatea petrolierelor din flota fantomă depistate în zona pontică și a luat avans cu rachetele Neptun și dronele navale care au scufundat și avariat o parte importantă a flotei rusești pe care a împins-o dinspre Sevastopol către Novorossiisk.
Totuși, Rusia continuă să fie periculoasă și domină spațiul de deasupra mării cu rachetele balistice lansate de pe submarine și cu dronele ieftine Gheran trimise în serie împotriva navelor comerciale.
Ucraina, o țară fără flotă, a început să domine bătălia pentru Marea Neagră, dar Rusia se întoarce și îi subminează comerțul esențial și infrastructura porturilor.
O zonă gri în care NATO nu poate interveni
Pericolul se apropie și de România, e elocvent cazul navei de tip GPL bombardată în afara apelor teritoriale, dar în interiorul Zonei Economice Exclusive, acolo unde se află și Neptun Deep, investiția de 4 miliarde de euro care ar urma să producă din 2027 circa 8 miliarde de metri cubi anual.
După cum a explicat șeful Statului Major, Gheorghiță Vlad, „din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat pentru apărarea Zonei Economice Exclusive”, ci doar în apele teritoriale care înseamnă 12 mile marine față de țărm, unde România e suverană.
Zona Economică Exclusivă este, potrivit Dreptului Mării, fâșia de dincolo de marea teritorială, care se întinde până la 200 de mile marine (370 de kilometri) măsurate de la fâșia de pământ.
În acest spațiu marin, statul nu e suveran, dar are drepturi clare: explorarea și exploatarea resurselor naturale de pe fundul mării și din subsolul (pește, hidrocarburi).
Deci Zona Exclusivă este în apele internaționale din punctul de vedere al navigației, iar statul stăpânește doar ce se află sub apă. Altfel spus, Neptun Deep, aflat la 160 de kilometri în larg, trebuie apărat de România.
Deocamdată nu e clar cine se ocupă se securizarea acestei platforme, dar general Vlad a subliniat că „infrastructura critică și protejarea ei este o misiune a Ministerului Afacerilor Interne” și că „MApN va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului naţional”.
Nava de tip GPL lovită de drone la doar 14 mile de țărmul românesc e un caz care i-ar putea pune pe gânduri pe strategii autohtoni: totul s-a întâmplat într-o zonă gri, unde NATO nu poate interveni, dar totuși la poarta de intrare în țară.
România rămâne expusă la Marea Neagră, mai ales că Turcia a închis strâmtorile pentru flotele aliate invocând Convenția de la Montreux, americanii și-au redus substanțial efectivele de la baza militară Kogălniceanu, Rusia și-a intensificat strategia de distrugere a navelor comerciale care duc și aduc marfă din Ucraina, Bucureștiul nu reușește să facă acorduri cu Turcia și Bulgaria pentru o apărare comună în caz de nevoie, iar decidenții români sunt concentrați asupra crizelor interne suprapuse și a haosului politic greu de ordonat.
Platforma care va trata gazele din Neptun Deep a fost instalată în Marea Neagră: 16.500 de tone, 225 de metri înălțime, complet automatizată
Ziua 1610 Ucraina face zob două centre logistice uriașe ale Rusiei și un depozit petrolier. Crimeea rămâne iar fără curent. Noul șef al armatei ucrainene, pe lista „most wanted” a Moscovei
Curtea de Apel mai anulează o condamnare pe motiv de prescriere. Sorin Blejnar scapă de sentința de 5 ani
Transferuri iminente la FCSB: Negocieri avansate pentru doi jucători
