România nu își poate permite să ignore riscurile create de atacurile cu drone marine ale Ucrainei asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră, avertizează Asociația Energia Inteligentă. Într-un război în care energia, transportul maritim și exporturile de petrol rusesc au devenit arme economice, orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă, iar apropierea acestor rute de infrastructura petrolieră românească amplifică pericolul.
Poziția AEI vine după incidentul din Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană scăpată de sub control s-a autodetonat, fără a provoca victime, dar ridicând întrebări serioase despre securitatea portuară, controlul traficului maritim și prezența navelor asociate exporturilor rusești în proximitatea României.
„Orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă, iar proximitatea rutelor maritime și a infrastructurii petroliere românești amplifică pericolul. La fel de gravă este pasivitatea autorităților române. Tolerarea zonelor gri, lipsa transparenței și controalele insuficiente nu fac decât să crească riscurile economice și de securitate pentru România”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Potrivit acestuia, într-un context de război, România nu poate trata cu indiferență fluxurile de produse petroliere care ajung în țară sau operațiunile maritime care se desfășoară în apropierea teritoriului românesc.
„Într-un context de război, indiferența privind motorina care ajunge în România nu este neutralitate. Este o formă de complicitate prin inacțiune”, afirmă Chisăliță.
Președintele AEI susține că, dincolo de ancheta privind explozia dronei din Portul Constanța, România ar trebui să investigheze și traseele produselor petroliere rusești care ar ajunge mascat în țară, precum și schimburile de petrol de la navă la navă care s-ar produce în apele teritoriale românești sau în apropierea acestora.
„Poate că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanța este ancheta produselor petroliere rusești care ajung mascat în România, a schimburilor de petrol de la navă la navă care se produc în apele teritoriale românești sau în imediata apropiere a acestora. De ce? Pentru că aceste operațiuni sunt vânate de dronele ucrainiene, iar dacă ele se întâmplă în apropierea României, înseamnă că România este în pericol pentru că tolerează să se întâmple acest lucru”, spune Dumitru Chisăliță.
Avertismentul se suprapune cu investigațiile publicate de Emilian Isăilă în spotmedia.ro, care pun în evidență posibilitatea ca drona care a explodat în Portul Constanța să fi făcut parte dintr-o operațiune ucraineană împotriva petrolierului Safeen Elona, plecat din Portul Midia Năvodari și îndreptat spre Novorossiisk. Informația privind ținta operațiunii a fost obținută pe surse, iar autoritățile române nu au confirmat oficial acest lucru.
În aceeași investigație, spotmedia.ro arată că Safeen Elona figurează pe lista guvernului ucrainean privind „flota fantomă” a Rusiei, fiind descrisă de Kiev ca navă implicată în transporturi de țiței și produse petroliere din Rusia.
Președintele Nicușor Dan a spus însă că nava nu se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale Statelor Unite și că a făcut trasee comerciale între Novorossiisk și Rompetrol.
Diferența este importantă. Din perspectiva României și a regimurilor de sancțiuni occidentale, o navă care nu figurează pe listele UE sau SUA poate fi tratată ca nefiind sancționată. Din perspectiva Ucrainei, însă, o navă inclusă pe lista sa de „sancțiuni de război” sau asociată flotei fantomă poate deveni o țintă în războiul naval dus împotriva infrastructurii economice a Rusiei.
spotmedia.ro a documentat și un tablou mai larg: 11 petroliere care transportau țiței din Rusia și erau declarate ținte inamice de guvernul ucrainean ar fi desfășurat operațiuni de transport în apele teritoriale românești sau ar fi acostat în porturi românești. Dintre acestea, 6 se află și sub sancțiunile Uniunii Europene, iar una sub sancțiuni ale SUA, potrivit monitorizării guvernului ucrainean citate în investigație.
AEI avertizează că riscul nu este doar militar, ci și economic. Dacă drona de la Constanța ar fi declanșat un incendiu major la Oil Terminal, România s-ar fi putut confrunta cu o reducere de 30–50% a capacității de import maritim pe termen scurt, cu prețuri mai mari la motorină și cu necesitatea reorganizării importurilor și folosirii stocurilor strategice.
Potrivit estimării AEI, un asemenea scenariu ar fi putut produce o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 5–15%, în funcție de dimensiunea infrastructurii afectate și de durata blocajului.
„În ultimii ani, piața globală a petrolului a devenit nu doar o castă economică, ci și un câmp de confruntare geopolitică și armată. Din Kazahstan până în România, lanțul petrolului ilustrează cum geopolitica și economia se împletesc într-un sistem complex, unde fiecare perturbare are efecte regionale”, explică Dumitru Chisăliță.
AEI mai arată că războiul din Ucraina a schimbat profund fluxurile petroliere globale. Înainte de invazia rusă, Uniunea Europeană era unul dintre principalii importatori de petrol rusesc. După sancțiuni, o mare parte a exporturilor rusești a fost redirecționată către Asia, dar această reconfigurare nu a eliminat dependențele energetice, ci le-a mutat pe alte rute și prin alte mecanisme.
„Conductele, terminalele și rafinăriile rămân puncte strategice într-o economie globală în care energia continuă să fie una dintre principalele monede geopolitice”, conchide președintele AEI.
În acest context, întrebarea ridicată de AEI este dacă România se limitează la anchetarea incidentului punctual din Portul Constanța sau dacă extinde verificările spre vulnerabilitatea mai mare: ce nave și ce produse petroliere intră în porturile românești, ce operațiuni se desfășoară în apropierea apelor românești și dacă statul român are capacitatea de a reduce riscul ca infrastructura sa energetică să fie prinsă în războiul naval dintre Ucraina și Rusia.
Incidentul cu drona nu a produs victime. Dar, faptul că o dronă ucraineană folosită în operațiuni împotriva navelor asociate exporturilor rusești a ajuns în Portul Constanța arată că riscul nu mai este teoretic.
Iranul atacă baze americane din Golf după lovituri reciproce cu SUA. Armistițiul din Orientul Mijlociu, din nou sub presiune
S-a stabilit finala de la Roland Garros 2026. A doua semifinală nu se mai joacă
Trenul suspendat fără conductor care străbate deșertul (Video)
Bolojan spune că a aflat din presă de contractul SRI-Digi: Nu are nicio legătură cu Guvernul
