La jumătatea lunii septembrie a anului 2008, Lehman Brothers, una dintre cele mai mari bănci americane de investiții, își declară falimentul. Este momentul în care se declanșează marea criză globală, care vreme de cinci ani va afecta întreaga lume.
În data de 20 octombrie 2009, guvernul de stânga de la Atena, care abia câștigase alegerile, descoperă o gaură de zeci de miliarde de euro în conturile trezoreriei și anunță un deficit de 12% din PIB pentru acel an.
E momentul în care economia Greciei începe să se prăbușească. Se declanșează concedieri masive din sectorul public și privat, se taie salariile și pensiile, iar din bănci nu mai pot fi scoși bani.
Criza, pe lângă explozia socială, a afectat și marile familii de investitori greci, care și-au văzut brusc afacerile scufundându-se cu viteza unei nave lovite de o torpilă. Este și cazul familiei Copelouzos, care avea investiții uriașe în infrastructură economică, de la cea marină până la cea aeriană.
În luna aprilie 2010, un consorțiu de companii, printre care se numără și Copelouzos, primește de la Vladimir Putin concesiunea pe 30 de ani a aeroportului Pulkovo din Sankt Petersburg.
Metropola rusă este fieful președintelui Rusiei. Acolo și-a început ascensiunea, fiind consilier al primarului Anatoli Sobchak, la începutul anilor ’90.
Astfel, prin participarea la modernizarea aeroportului și prin concesionarea operațiunilor pe o perioadă lungă de timp, unul dintre cele mai mari conglomerate de companii din domeniul infrastructurii a căpătat o gură de oxigen.
“Dimitris Copelouzos, un om de afaceri grec cu legături strânse cu compania rusă Gazprom, intenționează să achiziționeze o participație majoritară într-un port care a devenit un nod strategic pentru operațiunile militare ale SUA și NATO în Europa de Est”, se arată într-un raport publicat de Intellinews în data de 13 mai 2022.
“Compania lui Copelouzos, Cameron SA, într-un consorțiu cu Bollore Africa Logistics și Gold Air Cargo, este unul dintre cei doi principali concurenți pentru controlul asupra a cel puțin 67% din acțiunile Portului Alexandroupolis, situat în apropierea frontierei Greciei cu Turcia”, se mai arată în raport.
Între timp, compania a preluat controlul portului grecesc, situat în apropierea graniței cu Turcia, devenind capătul sudic al celebrului “coridor vertical” de transport al gazelor.
Infiltrarea gazelor rusești
Coridorul Vertical este o rută de transport al gazelor naturale, cu flux bidirecțional, care leagă punctele de intrare din Grecia (terminalul LNG Revithoussa, terminalul plutitor FSRU de la Alexandroupolis și conducta TAP, cu gaze azere) de Europa Centrală și de Est.
Conductele străbat Grecia, Bulgaria (interconectorul IGB și rețeaua Bulgartransgaz), România (Transgaz) și urcă spre Ungaria și Slovacia, existând și un traseu spre Moldova și Ucraina.
Această rută de transport este, parțial, susținută de Comisia Europeană, care a exprimat reticențe în finanțarea ei.
România ar avea nevoie de 1,6 miliarde de euro, costul lucrărilor de infrastructură, conform unui raport Transgaz, dar o cerere de finanțare de aproximativ 500 de milioane de euro a fost respinsă în 2023.
Deși “coridorul vertical” a fost promovat ca o soluție pentru a crește independența statelor europene față de gazul rusesc, sunt foarte multe voci care consideră că se va ajunge în situația în care s-a ajuns cu Nord Stream, principalul furnizor de gaz intrând, în timp, sub controlul Rusiei.
“Încă din 2016, ideea din spatele așa-numitului «Coridor vertical de gaze» a fost aceea de a utiliza gazoductul transbalcanic pentru a transporta gaze non-rusești din Marea Mediterană spre nord, prin Bulgaria și România”, a explicat Martin Vladimirov, directorul programului de energie și climă al Centrului pentru Studiul Democrației, într-un interviu pentru newgeopolitics.org.
“Însă, în acest moment, se pare că, în situația în care va fi construit, acesta va ajunge să transporte gaze rusești. Asta pentru că gazul rusesc este încă mai ieftin decât GNL-ul care ajunge în Europa de la alți furnizori, cum ar fi SUA. Așadar, în realitate, construim o infrastructură pe care Gazprom o va folosi, probabil, pentru a-și transporta gazul către Europa, sub forma «amestecului turcesc»”, a mai subliniat expertul încă din septembrie 2024.
MAGA - Rusia
Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA la Atena, s-a lăudat, conform unui articol publicat de Wall Street Journal, că a dat jos Guvernul Bolojan din România, tocmai pentru că nu a fost de acord să accepte contracte de achiziționare a gazului lichefiat scump, adus din America în portul Alexandroupolis. Informațiile din articolul publicației americane au fost confirmate independent și de Financial Times. Se întâmplă exact ce a anunțat expertul bulgar de acum doi ani.
Mai mult, asocierea dintre familia Trump și Vladimir Putin se vede clar în cazul “coridorului vertical”, în care Rusia are acces atât prin influența pe care o deține Vladimir Putin în Grecia, cât și prin faptul că gazul rusesc ajunge pe teritoriul Turciei, de unde este vândut mai departe spre Europa ca fiind un produs turcesc.
În februarie 2026, Comisia Europeană a impus o condiție importantă pentru acest coridor de transport prin “decizia privind interzicerea definitivă a importurilor de gaze rusești… potrivit căreia orice cantitate de gaze naturale care intră din Turcia în Grecia și Bulgaria este considerată, la prima vedere, ca fiind de origine rusă. În consecință, sarcina probei că un transport nu conține gaze rusești revine importatorilor și autorităților turce, astfel că UE obține un temei juridic prin care poate bloca fluxurile care nu sunt certificate ca fiind «clar diferențiate» de gazele rusești”, se arată într-un raport al organizației World Ports.
Podcastul Controverse, episodul 3, astăzi, de la ora 16.00, pe canalul Spotmedia/YouTube
Evenimentele ciudate, petrecute în România în ultimii doi ani, indică faptul că țara noastră se află în prima linie pe terenul unei confruntări geopolitice importante între Uniunea Europeană și asocierea MAGA-Rusia, confruntare care a dus la căderea guvernului și la o criză politică majoră, una care durează de peste 5 luni.
În episodul 3 al podcastului “Controverse”, pe care-l realizez alături de jurnalistul Matei Udrea, intitulat “Bătălia pentru România”, și care va putea fi vizionat de astăzi, începând cu ora 16.00, vom discuta pe larg despre modul în care țara noastră este influențată de această confruntare și de ce nu-i poate face față.
