În vara lui 2021, Ivanka Trump și soțul ei, Jared Kushner, navigau cu un iaht în Marea Mediterană când au făcut o oprire pentru o baie în largul coastei Adriaticii. Au înotat până la o insulă stâncoasă și au străbătut-o desculți. Mai târziu, Ivanka Trump avea să spună că așa au descoperit locul unde își doresc acum să ridice unul dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare ale familiei.
Cinci ani mai târziu, acel proiect a devenit simbolul celei mai ample mișcări de protest din Albania de la căderea comunismului.
Într-o amplă analiză, The Atlantic arată că investiția familiei Trump a fost doar scânteia care a aprins o nemulțumire acumulată timp de decenii față de corupție, influența oligarhilor și modul în care este condusă țara. Protestele sunt cunoscute astăzi sub numele de „Revoluția Flamingo”.
O insulă descoperită întâmplător și un proiect de sute de milioane
Insula Sazan este cea mai mare din Albania. În perioada comunistă a găzduit o bază militară secretă, iar după ce a rămas ani întregi nelocuită, natura a recucerit-o aproape în întregime. Astăzi este considerată una dintre cele mai valoroase zone naturale ale țării.
Potrivit publicației americane, în timpul croazierei din 2021, pe același iaht s-a aflat, într-una dintre seri, și premierul Albaniei, Edi Rama.
Trei ani mai târziu, la aproximativ două luni după realegerea lui Donald Trump, o comisie de investiții condusă de Rama a acordat aprobarea preliminară pentru proiectul propus de Jared Kushner și Ivanka Trump.
Acesta prevede construirea unui resort de lux pe insula Sazan și dezvoltarea unei zone din apropierea lagunei Narta, habitat important pentru flamingo, țestoase marine și alte specii protejate.
Din consorțiul care dezvoltă investiția fac parte și doi frați din Qatar, implicați în proiecte imobiliare de lux în Orientul Mijlociu și Asia de Sud, precum și un conglomerat albanez cu afaceri în energie, construcții, infrastructură, asigurări și turism.
Într-un podcast, Ivanka Trump a descris proiectul drept „culminarea întregii mele experiențe în domeniul imobiliar, a tuturor călătoriilor mele și a multor reflecții despre cum vreau să trăiesc și despre cum cred că tot mai mulți oameni își doresc să trăiască”.
Cum s-a ajuns la „Revoluția Flamingo”
- Vara 2021 – Ivanka Trump și Jared Kushner descoperă insula Sazan în timpul unei croaziere în Marea Mediterană. Într-una dintre seri, pe același iaht se află și premierul albanez Edi Rama.
- 2024 – O comisie de investiții condusă de Rama acordă aprobarea preliminară pentru construirea unui complex de lux pe insula Sazan și în apropierea lagunei Narta.
- 2024 – Albania modifică legislația de mediu și permite dezvoltări în anumite zone protejate, schimbare criticată ulterior de Parlamentul European.
- Mai 2026 – Apare în spațiul public o înregistrare în care agenți de pază privați bat și târăsc un protestatar pe plaja Zvërnec, unde este planificată o parte a investiției.
- Iunie-iulie 2026 – Protestele se extind în întreaga țară și devin cunoscute drept „Revoluția Flamingo”, una dintre cele mai ample mișcări de stradă din Albania de după căderea comunismului.
Povestea nu mai este despre un complex turistic
Pentru sute de mii de albanezi, proiectul nu înseamnă dezvoltare, ci încă un exemplu al modului în care deciziile importante sunt luate în interesul unei elite politice și economice.
De aceea, protestele au depășit de mult timp tema protejării mediului. Păsările flamingo au devenit simbolul unei revolte împotriva corupției și a felului în care este administrată țara.
Manifestanții ies zilnic în stradă, poartă nişte flamingo gonflabili și pancarte cu desene ale păsărilor care dau numele mișcării.
„Poți interpreta protestele ca fiind anti-Trump, în sensul că se opun unui sistem de tip Trump pe care îl vedem aici”, spune scriitorul și fostul disident Fatos Lubonja, închis în perioada dictaturii comuniste.
„Decizii ale guvernului luate în secret, în beneficiul câtorva persoane, motivate de bani legați de oligarhi”, explică acesta.
Lubonja afirmă că frumusețea insulei „aparține tuturor albanezilor” și îl parafrazează pe Dostoievski: „Frumusețea va salva lumea”.
Premierul Edi Rama respinge însă criticile. „Pot fi criticat pentru multe lucruri – economie, probleme juridice, agricultură sau sănătate. Dar există un lucru despre care nimeni nu mă poate învăța, iar acela este frumusețea”, spune el.
Ținta protestelor nu este Trump, ci Edi Rama
La prima vedere, protestele par surprinzătoare. Albania este una dintre cele mai pro-americane țări din Europa și se bucură de sprijinul Statelor Unite de mai bine de un secol.
The Atlantic observă însă că familia Trump nu reprezintă adevărata țintă a manifestațiilor. Protestatarii îl consideră responsabil pe premierul Edi Rama, aflat la conducerea țării din 2013.
Publicația amintește și schimbarea spectaculoasă de poziție a liderului albanez față de Donald Trump.
În 2016, când Trump își pregătea prima candidatură la Casa Albă, Rama exclama „Doamne ferește!”, avertizând că alegerea acestuia ar afecta nu doar Statele Unite, ci întreaga lume democratică.
Astăzi, discursul este cu totul diferit.
După victoria lui Trump din 2024, Rama a vorbit despre o „victorie remarcabilă”, iar ulterior a declarat: „Când Trump spune că Dumnezeu l-a salvat pentru a face America măreață din nou, spune doar jumătate din poveste. Cealaltă jumătate este că Dumnezeu l-a salvat și pentru a trezi Europa și a o determina să-și pună ordine în propriile probleme.”
În plan intern, Rama a susținut constant că dezvoltarea turismului de lux este esențială pentru economia Albaniei. Anul trecut declara pentru The Guardian: „Avem nevoie de turism de lux, așa cum deșertul are nevoie de apă.”
Aceeași idee este împărtășită și de Jared Kushner.
„Am fost foarte, foarte impresionat de viziunea lui despre ceea ce voia să facă în Albania. Nu știam aproape nimic despre această țară. Nu înțelegeam istoria ei și cât de întunecată a fost perioada comunistă. Conducerea de atunci a făcut ca țara să rămână aproape complet nedezvoltată”, spunea acesta despre Rama la o conferință dedicată investițiilor.
Momentul care a schimbat totul
Potrivit The Atlantic, protestele de amploare au început la sfârșitul lunii mai, după ce în spațiul public a apărut o înregistrare în care agenți de pază privați lovesc și târăsc un protestatar pe plaja Zvërnec, unde este planificată o parte a investiției. „Acesta a fost momentul de cotitură. A început ca o dispută privind accesul la mare și la natură, iar în doar câteva zile s-a transformat într-un protest despre cine ar trebui să decidă viitorul țării”, spune fostul ministru albanez de Externe Ditmir Bushati.
În Tirana au apărut pancarte cu mesaje precum „Țara nu este de vânzare” și „Nu vreau o Albanie ca Dubai”.
Premierul nu a dat însă înapoi. „Nu există absolut nicio șansă ca investiția să fie oprită atât timp cât eu sunt aici”, a transmis Rama.
O anchetă complică și mai mult proiectul
Cei implicați în dezvoltarea complexului turistic susțin că lucrările nu au început. Activiștii de mediu afirmă însă că au fost instalate garduri, au fost tăiați copaci și au fost nivelate dune de nisip.
The Atlantic notează că Albania și-a modificat legislația de mediu în 2024, eliminând restricțiile privind construcțiile în anumite zone protejate. Parlamentul European a avertizat ulterior că măsura ridică semne de întrebare în privința respectării standardelor europene de mediu, în contextul negocierilor de aderare la UE.
Unul dintre partenerii familiei Trump în proiect, Asher Abehsera, susține că scopul investiției este „să pună în valoare frumusețea naturală a Albaniei, să creeze locuri de muncă și să construiască ceva de care generațiile viitoare să fie mândre. Viitorul proiectului va fi decis, în cele din urmă, de Albania și de poporul albanez”.
În paralel, autoritățile anticorupție din Albania verifică legalitatea unor tranzacții cu terenurile pe care urmează să fie construit resortul.
Anchetatorii încearcă să stabilească dacă omul de afaceri care a vândut o parte dintre terenuri către entități asociate familiei Trump a folosit acte falsificate și investighează, în același dosar, acuzații privind presupuse legături cu traficul de cocaină și spălarea de bani.
Avocatul acestuia a respins acuzațiile, iar Jared Kushner, Ivanka Trump și partenerii lor nu sunt acuzați de nicio faptă ilegală.
Reprezentanții proiectului au transmis că litigiile privind proprietatea trebuie soluționate de justiția albaneză și că vor coopera cu orice procedură legală.
O revoltă despre viitorul Albaniei
Concluzia The Atlantic este că „Revoluția Flamingo” nu mai este, de fapt, despre un complex turistic sau despre păsări flamingo. Ea reflectă nemulțumirea unei părți importante a societății albaneze față de instituțiile statului, la 35 de ani după căderea comunismului.
În același timp, amploarea protestelor și anchetele anticorupție deschise între timp arată că societatea albaneză începe să reacționeze atunci când vede semne ale capturării statului.
Ironia remarcată de publicația americană este că tocmai un proiect inițiat de familia președintelui Statelor Unite a declanșat această reacție.
Senatul a votat prelungirea TVA-ului de 9% la locuințe până la 1 octombrie. Ce urmează
Grindeanu e optimist: România ar putea avea guvern cu puteri după 15 august. PSD vrea mandatul de premier
Începe sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru legile din PNRR, dar și TVA la locuințe. Marea absentă, legea salarizării
Atlantisman aduce primul concurs de swimrun din România
