SpotMedia.ro lansează astăzi podcastul „Controverse”, realizat de jurnaliștii Matei Udrea și Emilian Isailă. Timp de aproximativ o oră, veți putea urmări, în format video sau audio, subiecte la zi abordate din unghiuri diferite și puse în context, pentru a oferi publicului posibilitatea de a înțelege în profunzime un eveniment sau o temă de dezbatere publică.
Controversa nu va fi neapărat între cei doi realizatori. Ea este, în primul rând, una care există deja în societate: o temă care provoacă dispute, nelămuriri sau interpretări diferite și care va fi analizată și întoarsă pe toate fețele, pentru a fi explicată și decodificată.
„Ne propunem să dezbatem lucruri despre care se vorbește mai puțin în presă, la care noi avem, prin natura meseriei, acces la informații, unele de culise, altele oficiale. Încercăm să le asamblăm pentru a le înțelege și publicul, pentru că de multe ori vin fragmentate din zeci de direcții, ca un fel de așchii. Noi încercăm să le punem la un loc ca să creăm context și să se înțeleagă ce se întâmplă”, explică Matei Udrea.
Cei doi realizatori au o experiență jurnalistică de peste trei decenii. Au fost colegi la Evenimentul Zilei și, pe parcursul timpului, au păstrat legătura.
„Ideea acestui podcast îi aparține lui Teo Udrea. El mi-a propus să-l facem, susținând că e nevoie de o astfel de călătorie în profunzimile actualității românești și internaționale”, spune Emilian Isailă.
Matei Udrea are o bogată experiență ca realizator de podcasturi, fiind producătorul „Colecționarului de istorie”, o emisiune realizată alături de Andrei Pogăciaș, care aduce în discuție evenimente din trecut insuficient cunoscute sau puțin discutate. De asemenea, Matei Udrea și Cristian Ghinea realizează și un podcast politic pe platforma digitală „Comunitatea Liberală”.
Prima ediție, pe care o publicăm acum, este una specială de lansare. Din 5 octombrie, „Controverse” va apărea în fiecare luni.
Primul episod: Cum ajung agenții români sub controlul Rusiei
Primul episod pornește de la o anomalie observată în istoria recentă a României: persoane cultivate, sprijinite sau folosite de structurile românești ajung, la un moment dat, să graviteze spre Rusia și să servească interese contrare celor pentru care fuseseră inițial construite.
De ce se produce această schimbare? Este vorba despre convingeri comune, recrutare, vulnerabilități personale sau despre rețele mai vechi, care nu au fost niciodată complet destructurate?
Iată cele mai importante idei din prima ediție a podcastului „Controverse”:
Agenții de influență care „balează” spre Rusia
Emilian Isailă spune că, documentând în ultimii ani agenții de influență, finanțările și legăturile cu Kremlinul, a observat repetarea aceluiași tipar: oameni creați sau sprijiniți inițial de structuri românești ajung, într-un anumit context, să se repoziționeze în favoarea Rusiei.
„M-a frapat pe parcursul acestei lungi călătorii faptul că agenți de influență, agenți creați de serviciile de informații din România, la un moment dat, ca și cum ai apăsat pe un buton, baleiau către Rusia. (...) Problema mare în România este că ei sunt creați, în anumite momente istorice, cu un anumit scop. Problema era pur și simplu această baleiere.”
Dar ce explică schimbarea?
„Oamenii ăștia sunt într-o comuniune de idei și de credință cu rușii sau este pur și simplu o relație de subordonare sau de control?”, întreabă Matei Udrea.
„Părerea mea este că este o relație tipică raporturilor din domeniul informațiilor. Acolo lucrurile nu sunt neapărat comuniuni de idei. Ai fost recrutat de X, s-au făcut anumite servicii și, la un moment dat...”, spune Emilian Isailă.
Rădăcinile vulnerabilității sunt în anii '90
Una dintre explicațiile avansate de Emilian Isailă ține de modul în care au fost reconstruite serviciile românești de informații după căderea comunismului și de oamenii care le-au condus în primii ani.
„Am ajuns la răspuns întâmplător, vorbind cu o persoană care știe cum funcționează și care a zis: «Păi uită-te cine a creat serviciile de informații din România după 1990». Și în momentul în care te uiți cine a creat serviciile de informații din România, cum au fost create și cine le-a condus o vreme, se poate înțelege faptul că cei care creează agenții de influență sunt și ei, la rândul lor, creați și au conexiuni cu Moscova.”
Înainte de aderarea la NATO, au existat reforme și oameni scoși din sistem, însă problema, susține Isailă, este ce s-a întâmplat ulterior cu rețelele și conexiunile construite de aceștia.
„Când a trebuit să intrăm în NATO, au trebuit să facă niște reforme, au venit oamenii cu liste, au fost scoși la pensie. Ce ai făcut cu ei după ce i-ai lăsat la pensie? Au continuat afacerile, au rămas conectați, au avut și oameni în interior.”
România a făcut marile salturi când Rusia a fost slabă
Există și un tipar istoric mai larg. Matei Udrea amintește trei momente esențiale pentru dezvoltarea statului român, toate petrecute în perioade în care Rusia era slăbită sau în criză.
Primul este formarea statului român modern, în 1859, după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii.
„România, demonstrat istoric, a făcut cele mai mari salturi înainte, din punct de vedere civilizațional și ca națiune, în momentele în care Rusia a fost slabă. Vreau să le reamintesc celor care poate uită că noi am putut să apărem ca stat pe harta lumii în 1859 doar pentru că, cu trei ani înainte, fusese înfrântă Rusia în Războiul Crimeii de către francezi și britanici.”
Al doilea a venit odată cu prăbușirea Imperiului Țarist, context în care a devenit posibilă formarea României Mari.
„Al treilea moment a fost, după cum bine știți, 1991, prăbușirea Uniunii Sovietice, ceea ce pe noi ne-a scos din sfera de influență a Moscovei.”
Din 2024, presiunea asupra României a devenit mai puternică
Războiul din Ucraina a schimbat poziția României față de Rusia. Prin sprijinul acordat Kievului și prin poziția sa strategică, România a devenit o țintă mai importantă a războiului hibrid dus de Kremlin, susține Emilian Isailă.
„Dacă vreți să vedeți influența Moscovei asupra României, gândiți-vă la România începând cu anul 2024. Când, într-adevăr, din cauza războiului din Ucraina și a faptului că România a ajutat logistic și în toate modurile pe care și le-a permis Ucraina, România devine o țintă pentru Moscova. Uitați-vă din momentul acela cum a evoluat România.”
Crizele politice și instituționale, anularea alegerilor și absența unei explicații publice complete despre ce s-a întâmplat în 2024 sunt puse de Isailă și în acest context.
„De ce avem o criză guvernamentală care durează de patru luni, de ce avem criza serviciilor de informații, de ce s-au anulat alegeri, de ce n-avem niciun raport despre ce s-a întâmplat în 2024? (...) Asta are legătură cu presiunea pe care o pune Rusia asupra României și cu firele și rețelele de influență pe care le controlează la București.”
Ce mai puteți afla dacă ascultați podcastul „Controverse”
- De ce a tolerat statul român ani la rând propaganda și dezinformarea de pe rețelele sociale?
- Pot serviciile și politicienii să fi devenit vulnerabili tocmai pentru că folosesc aceleași mecanisme de influență?
- Câți oameni trebuie să controlezi, de fapt, ca să influențezi milioane?
- Ce rol au jucat rețelele de rezerviști și alte comunități în propagarea mesajelor anti-Ucraina, anti-Bruxelles și anti-America?
- De ce cred Matei Udrea și Emilian Isailă că Nicușor Dan a intrat nepregătit la Cotroceni
- Ce se întâmplă când președintele nu ia decizii și cine ajunge să le ia în locul lui?
- Cât de vulnerabil este astăzi statul român în fața rețelelor de influență?
- Ce s-ar întâmpla cu România dacă Ucraina ar pierde războiul?
- Poate o criză internă profundă să producă un „reset” sau ar întări aceleași rețele?
- De ce România este comparată cu „o barcă cu motorul stricat și cu găuri”, care încearcă să rămână la suprafață?
Taxa de pod de la Fetești și Vadu Oii dispare de la 1 octombrie
România, față în față cu adversarele din Liga Națiunilor: Stăm considerabil mai slab la două capitole
Ceva contează mai mult decât dieta și sportul pentru longevitate - studiu
Mureșan pune PSD în fața unui test la votul pentru Guvern: Nu-mi cereți să susțin că OUG 13 a fost un demers pro-european
