Noaptea, după ce ploaia se oprește, militarii ucraineni pregătesc dronele FP-2 pentru o misiune în regiunea ocupată Lugansk, la peste 300 de kilometri distanță. Motoarele pornesc, aparatele se ridică unul după altul, apoi echipa strânge echipamentul și pleacă. Locul din care au lansat dronele poate deveni, la rândul lui, o țintă.
Scena descrisă de un reporter The Guardian, care a însoțit Regimentul 413 Raid în estul Ucrainei, arată cât de mult s-a schimbat războiul. Dronele lovesc acum la sute sau chiar mii de kilometri de front: depozite, rafinării, instalații militare și infrastructură de care depind civilii. Ambele țări își măresc capacitatea de atac și caută arme pe care apărarea adversarului să le oprească mai greu.
Ucraina poate lansa sute de drone într-un atac
FP-2 este o dronă construită în Ucraina pentru lovituri la distanță medie, în special asupra unor ținte care susțin aprovizionarea trupelor ruse de pe front. Regimentul Raid o folosește de anul trecut. La început, o singură echipă putea executa două misiuni pe săptămână. Acum, capacitatea unității este de cel puțin zece ori mai mare, spune unul dintre comandanți, cunoscut sub indicativul Skipper.

Pentru loviturile la mare distanță, ucrainenii folosesc și FP-1, care costă aproximativ 75.000 de dolari și a fost trimisă împotriva unor depozite și rafinării din Rusia. Un atac poate implica până la 300 de drone, lansate de mai multe unități. Militarii spun că vor să ajungă la capacitatea de a lansa 1.000 într-o noapte.
Dronele mai ieftine pot ajuta la găsirea unei rute prin apărarea aeriană, înainte ca aparatele destinate țintei principale să ajungă la ea. Rezultatele sunt însă tot mai greu de obținut: Rusia își ascunde mai bine echipamentele și folosește sisteme de bruiaj care reduc precizia dronelor ucrainene, arată militarii citați de The Guardian.
Dronele rusești au devenit mai rapide
Rusia și-a schimbat, la rândul ei, arsenalul. După ce a folosit dronele Shahed de origine iraniană și propriile versiuni ale acestora, Moscova a introdus modele cu motoare cu reacție. Geran-4 poate atinge, potrivit The Guardian, viteze de aproximativ 300–550 km/h, iar Geran-5 se apropie de 600 km/h.

Aceasta este problema imediată pentru Ucraina: unele dintre noile drone zboară mai repede decât interceptoarele concepute să oprească modelele Shahed mai vechi. Publicația arată că rata de interceptare, care depășea 90% în cazul acestora, a coborât spre 60% împotriva noilor modele.
Miza este și iarna care se apropie. Serhii Beskrestnov, consilierul președintelui Volodimir Zelenski pentru tehnologie militară, avertizează că Rusia își dezvoltă continuu armele. Potrivit estimărilor prezentate de The Guardian, Moscova ar putea produce în 2027 zeci de mii de drone rapide și alte arme cu rază lungă, care ar putea fi folosite împotriva rețelelor de electricitate, încălzire și apă ale Ucrainei. Acestea sunt estimări privind producția viitoare, nu arme deja disponibile în numărul respectiv.
Loviturile ajung tot mai des în viața civililor
Atacurile nu afectează doar obiective militare. În Ucraina au fost lovite depozite ale supermarketurilor, ale serviciului poștal Nova Poshta și ale unor firme de comerț online. Dronele ucrainene au atacat, la rândul lor, depozite comerciale din Rusia.
Costul uman crește. Potrivit datelor ONU citate de The Guardian, 2.222 de civili au fost uciși în Ucraina în primele opt luni ale acestui an, mai mulți decât în întregul an 2025. Numai în august au murit 368 de oameni în Ucraina. În Rusia au fost raportate alte 113 decese.
Ucraina are totuși o problemă în plus, explică analistul Sidharth Kaushal, de la Royal United Services Institute (RUSI), un centru britanic de cercetare în domeniul apărării și securității: Rusia dispune de mai multe tipuri de arme cu rază lungă și de o apărare aeriană mai extinsă. În același timp, Kievul trebuie să găsească bani pentru continuarea războiului și să își protejeze infrastructura înainte de iarnă. Niciuna dintre părți nu pare însă aproape de o înfrângere decisivă.
