Până la 1.000 de drone autonome ghidate de inteligență artificială lansate într-o singură noapte urmau să atace aeroporturile din Moscova, într-un plan ucrainean conceput pentru a paraliza traficul aerian civil și a pune presiune pe Vladimir Putin și elitele ruse.
Operațiunea, denumită „M&Ms”, urmărea ca dronele să-și identifice și să-şi lovească singure țintele, fără intervenția unui pilot uman, ceea ce ridica însă riscuri majore pentru aeronavele civile și întrebări privind legalitatea folosirii armelor autonome.
Planul a fost oprit în iulie, după demiterea ministrului Apărării Mihail Fedorov, unul dintre principalii săi arhitecți, relatează The Atlantic, citând două surse familiarizate direct cu operațiunea, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a putea descrie operațiuni militare sensibile.
Zelenski a aprobat iniţial planul
Publicaţia dezvăluie în premieră că, la începutul acestui an, oficialii ucraineni i-au prezentat președintelui Volodimir Zelenski un nou plan riscant pentru încheierea războiului cu Rusia.
Acesta presupunea extinderea campaniei de bombardamente pentru a include o serie de ținte și o categorie de arme pe care Ucraina le evitase mult timp.
Pe lângă atacurile deja desfășurate de Ucraina asupra bazelor militare rusești, rafinăriilor de petrol, liniilor de aprovizionare și centrelor logistice, oficialii doreau să lanseze valuri de drone dotate cu AI asupra aeroporturilor din Moscova, în speranța că vor determina companiile aeriene internaționale să oprească zborurile către și dinspre capitala Rusiei.
Dacă ar fi fost pus în aplicare, planul ar fi reprezentat un moment înfricoșător în istoria războiului: un atac în care roiuri de drone autonome, echipate cu sisteme de ghidare bazate pe AI, și-ar fi identificat și lovit țintele fără ca un om să le controleze mișcările.
Astfel de sisteme au fost testate în ultimii ani de mai multe țări, inclusiv de Statele Unite. Însă legalitatea utilizării lor a fost intens dezbătută, existând temeri că acestea ar putea încălca legile războiului, iar astfel de arme nu au fost niciodată utilizate la scară largă, scrie The Atlantic.
Când oficialii i-au prezentat planul lui Zelenski în această iarnă, acesta și-a exprimat serioase rezerve, a declarat una dintre surse. El se temea că operațiunea ar putea fi considerată „piraterie” dacă dronele ar lovi un avion de pasageri civil la Moscova, mai ales dacă atacurile ar ucide sau răni pasageri, angajați ai aeroportului sau membri ai echipajului.
Însă, în disperarea de a găsi un punct vulnerabil asupra Rusiei care să permită reluarea procesului de pace, Zelenski a permis ca pregătirile să continue timp de mai multe luni, în această primăvară și la începutul verii, au declarat ambele surse.
Un purtător de cuvânt al lui Zelenski a refuzat să comenteze informaţia. Un alt oficial din cadrul administrației prezidențiale a negat existența planului. „Este o prostie totală”, a spus oficialul pentru The Atlantic, cerând să nu-i fie dezvăluit numele.
Ucraina încearcă de mult timp să determine închiderea aeroporturilor rusești, a adăugat oficialul, iar atacurile cu drone asupra diferitelor ținte din Rusia au reușit adesea să atingă acest obiectiv pentru perioade scurte. Însă Ucraina nu dispune de arme cu rază lungă de acțiune suficient de precise și de fiabile pentru a lovi aeroporturile rusești fără a expune civilii unor riscuri nejustificate, a explicat oficialul.
Scopul Ucrainei: Să-i obligăm pe ruși să declare «covoare» tot timpul!
Potrivit autorităților aeronautice ruse, aeroporturile din întreaga țară au fost închise de 114 ori într-o perioadă de o lună, între 28 iunie și 28 iulie anul trecut, de obicei din cauza amenințării reprezentate de dronele ucrainene.
Moscova a fost afectată de cel mai mare număr de închideri – cel puțin 17 în total, la cele patru aeroporturi principale ale capitalei. Asociația rusă a agențiilor de turism a raportat peste 290 de astfel de incidente la nivel național în primul trimestru al acestui an.
Închiderile aeroporturilor, pe care rușii le numesc „kovyor”, adică „covor”, durează de obicei câteva ore, înainte ca autoritățile să anunțe că pericolul a trecut și să permită reluarea zborurilor.
„Am avut o singură operațiune împotriva aeroporturilor”, a spus oficialul. „Să-i obligăm pe ruși să declare «covoare» tot timpul.”
Până la jumătatea primăverii, planul de a forța o închidere mai îndelungată a aeroporturilor din Moscova avansase suficient pentru a primi un nume de cod: M&M, o referire la numărul mare de drone mici, ieftine și aproape identice de care ar fi fost nevoie pentru misiune.
Pentru a copleși sistemele rusești de apărare antiaeriană, operațiunea ar fi necesitat lansarea a până la 1.000 de drone pe noapte către aeroporturile din Moscova și din jurul capitalei, a declarat una dintre sursele familiarizate cu planul.
Atacuri de o asemenea amploare nu ar fi neobișnuite în acest conflict. La începutul acestei săptămâni, autoritățile ruse au anunțat că au doborât 791 de drone ucrainene într-o singură noapte, unul dintre cele mai mari atacuri din timpul războiului. Peste 600 dintre acestea se îndreptau către regiunea Moscovei, potrivit primarului capitalei.
O durere pentru oligarhii lui Putin
„Ideea este să închidem spațiul aerian al Moscovei pentru zborurile civile pentru o perioadă îndelungată”, a declarat una dintre sursele familiarizate cu planul ucrainean.
De la începutul invaziei ruse, în februarie 2022, traficul aerian civil deasupra Ucrainei e suspendat. Aeroporturile rusești au rămas însă în mare parte deschise, iar milioane de pasageri le-au folosit pentru a călători în străinătate.
Din cauza sancțiunilor occidentale, doar câteva companii aeriene internaționale mai operează zboruri către și dinspre Moscova, printre acestea numărându-se Turkish Airlines și Emirates, folosite de mulți ruși înstăriți pentru a ajunge la huburile aeriene din Istanbul și Dubai.
Forțarea acestor companii aeriene să oprească zborurile către Rusia ar face viața mai puțin confortabilă pentru oficiali, oligarhi și alți susținători bogați ai președintelui Vladimir Putin.
„Oamenii din rândul elitelor ar putea veni la Putin și să-i spună: Avem o problemă aici”, a declarat una dintre sursele familiarizate cu planul ucrainean.
O astfel de presiune din partea elitelor, combinată cu alte presiuni exercitate de război asupra economiei și societății ruse, l-ar putea determina pe Putin să negocieze un acord de pace, a spus sursa.
Demiterea lui Fedorov a anulat planul
Ambele surse au declarat că planificarea operațiunii a fost oprită în iulie, când Zelenski l-a demis brusc pe autorul planului, ministrul Apărării, Mihail Fedorov. În calitate de arhitect al programului militar ucrainean de drone, Fedorov lucrase la plan în cea mai mare parte a acestui an, păstrându-l secret chiar și față de unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi.
El a contribuit la formarea unei echipe de programatori ucraineni care să dezvolte sistemul de ghidare bazat pe AI și a obținut finanțare din partea aliaților europeni ai Ucrainei pentru producerea dronelor autonome la scară largă, au declarat cele două surse.
După ce a fost pe tot parcursul războiului un membru important al echipei lui Zelenski, Fedorov s-a transformat în această lună într-un potențial rival pentru președinție. Într-un mesaj video publicat recent pe YouTube, fostul ministru al Apărării a cerut organizarea de alegeri în Ucraina și alegerea unui nou guvern.
Ucraina nu a mai organizat alegeri prezidențiale sau parlamentare din 2019, deoarece legea marțială ucraineană, în vigoare de la începutul invaziei, interzice organizarea alegerilor pe timp de război.
Sondajele de opinie realizate în ultimele săptămâni arată că Fedorov a devenit suficient de popular în Ucraina după demitere pentru a reprezenta o provocare serioasă pentru Zelenski într-o eventuală cursă prezidențială.
Parlamentul ucrainean a confirmat miercuri nominalizarea unui nou ministru al Apărării, Evgheni Hmara, un veteran de război decorat. Votul din Parlament a exclus pentru moment posibilitatea ca Fedorov să revină în funcția pe care a deținut-o anterior. De asemenea, a pus sub semnul întrebării viitorul operațiunii M&M.
Una dintre sursele familiarizate cu planul și-a exprimat speranța că noul ministru al Apărării va continua proiectul.
„Vom încerca. Din punct de vedere tehnic, este posibil”, a spus sursa. „Poți reactiva acest proiect cu o echipă nouă, dar ar dura, după părerea mea, aproximativ trei luni.”
Până atunci, o altă iarnă brutală de război va fi sosit.
Planul cu Elon Musk a picat
În lunile de dinaintea demiterii sale, Fedorov a urmărit numeroase planuri hi-tech menite să-i determine pe ruși să negocieze înainte de venirea iernii.
Tot The Atlantic a relatat la începutul acestei luni că fostul ministru i-a cerut ajutorul lui Elon Musk și că Zelenski i-ar fi solicitat președintelui Trump să obțină sprijinul lui Musk. Ucrainenii aveau nevoie ca Musk să permită utilizarea Starlink, rețeaua sa de comunicații prin satelit, ca instrument de navigație pentru dronele care urmau să lovească cu precizie ținte din interiorul Rusiei, inclusiv lansatoare rusești de rachete balistice.
Musk a refuzat să permită utilizarea Starlink deasupra teritoriului rus.
Ca alternativă la Starlink, ucrainenii s-au grăbit să dezvolte drone fiabile echipate cu AI, care oferă o modalitate de a ocoli sistemele rusești de combatere a dronelor.
Majoritatea dronelor de atac necesită un pilot care să le ghideze către ținte, prin semnale radio, conexiuni la internetul mobil sau alte mijloace de control de la distanță. Rusia utilizează bruiajul electronic pentru a întrerupe semnalul dintre dronele inamice și piloții lor, determinând armele să se prăbușească sau să-și schimbe traiectoria.
Vara trecută, ucrainenii au găsit o modalitate ingenioasă de a ocoli această problemă. Au ascuns 117 drone în cinci camioane de mare tonaj și au angajat șoferi care nu știau ce transportă pentru a le duce în apropierea bazelor aeriene rusești.
Odată ajunse la poziție, dronele s-au conectat la Internet, folosind cartele SIM rusești, și au ieșit din compartimentele ascunse ale camioanelor. Piloții de drone aflați în Ucraina au folosit conexiunea la Internet pentru a ghida majoritatea armelor către ținte.
Misiunea, cunoscută sub numele de Operațiunea Pânza de Păianjen, a avariat sau distrus aproximativ 20 de avioane militare rusești, inclusiv bombardiere capabile să transporte arme nucleare, care erau parcate pe pistele bazelor lor din Rusia.
Cum atacă dronele cu AI prin metoda map matching
Cel mai recent plan al Ucrainei ar permite dronelor să se piloteze singure, folosind o tehnică bazată pe inteligență artificială cunoscută drept „map matching” – potrivirea cu harta, au declarat cele două surse familiarizate cu planul.
Tehnica presupune încărcarea unor hărți detaliate ale traseului pe care trebuie să-l urmeze drona în computerul de la bord, împreună cu imagini ale țintelor.
Pe măsură ce drona zboară, camera sa captează imagini ale terenului de dedesubt. Computerul de la bord folosește un model AI pentru a compara imaginile respective cu cele stocate în memorie, oarecum asemănător cu o persoană care consultă o hartă atunci când se află pe o autostradă pe care nu o cunoaște.
Când camera identifică ceva care corespunde sau seamănă cu imaginea țintei, drona se îndreaptă spre aceasta și explodează. Un pilot uman nu trebuie să confirme că drona a identificat ținta corectă înainte ca aceasta să lovească.
Când această tehnologie a apărut pentru prima dată în Ucraina, în urmă cu câțiva ani, unii producători de drone au refuzat să o pună la dispoziția clienților lor militari, deoarece o considerau prea riscantă.
Autorul articolului din The Atlantic scrie că un producător de drone i-a arătat un sistem de identificare a țintelor cu ajutorul AI, care avea un fel de selector al nivelului de precizie, pe care îl putea deplasa în sus și în jos pe ecran.
Dacă selecta nivelul inferior, sistemul îi permitea dronei să atace chiar dacă modelul AI era sigur doar în proporție de 30% că identificase ținta corectă. Nivelul maxim îi cerea inteligenței artificiale să ajungă la un grad de certitudine de 90% înainte de a decide să lovească.
Nici măcar acest nivel nu i s-a părut suficient de precis producătorului, care s-a întrebat ce s-ar întâmpla dacă un copil aflat pe bicicletă ar intra în raza camerei dronei exact în momentul în care aceasta își fixa ținta: „Cine este responsabil dacă acel copil moare?”
Oficialii ucraineni, producătorii de armament și militarii se confruntă cu astfel de întrebări de ani de zile. Unii au cerut Parlamentului ucrainean sau unei organizații internaționale precum ONU să elaboreze reguli privind utilizarea sistemelor de identificare a țintelor cu ajutorul inteligenței artificiale în război.
În legislația ucraineană nu există astfel de reguli. Statele Unite și majoritatea aliaților lor au orientări vagi potrivit cărora un om trebuie să fie informat înainte ca un model AI să decidă să atace. Însă majoritatea experților în dreptul războiului consideră că asemenea restricții sunt depășite și insuficiente.
Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca ținte neintenționate să fie lovite în cazul planului de atac asupra aeroporturilor din Moscova, a declarat una dintre sursele familiarizate cu discuțiile.
Oficialii aflați în spatele planului au propus soluții pentru această problemă, a spus sursa. Ei au sugerat, de exemplu, că Ucraina ar putea avertiza companiile aeriene civile să evite aeroporturile rusești și să-și evacueze avioanele înainte de sosirea roiului de drone ucrainene.
„Dacă își spun: «Știți ceva, devine prea riscant. De ce să mai continuăm să zburăm acolo?», acest lucru ar avea deja un impact destul de mare asupra elitelor rusești”, a spus sursa. „Acestea sunt principalele lor conexiuni cu lumea exterioară.”
B.B.
Noua formulă de calcul a vârstei câinilor: Credeai că știi câți ani are patrupedelul tău?
Marian Godină și-a dat demisia din Poliție. Mai avea 14 ani până la pensie
Slobozia intră în stare de alertă după poluarea râului Ialomița. Ce se întâmplă cu apa potabilă
Dan Petrescu a luat decizia finală după oferta primită de la FCSB
