După mai bine de două decenii de război, ocupație, retragere și apoi revenire, ultimii militari americani părăsesc Irakul. Până miercuri, 30 septembrie, SUA ar urma să-și închidă ultimele baze din țară, punând capăt unei prezențe militare începute odată cu invazia din 2003.
Pentru Irak, momentul va fi marcat oficial drept o recuperare a suveranității. Pentru Iran și grupările armate apropiate Teheranului este o victorie strategică. Există însă și o altă teamă: că plecarea americanilor lasă un gol de securitate de care ar putea profita inclusiv Statul Islamic.
Retragerea, convenită de Washington și Bagdad în 2024, în timpul administrației Joe Biden, este finalizată acum de administrația Donald Trump, într-un context regional cu totul diferit: Statele Unite sunt în război cu Iranul, iar Irakul a devenit din nou unul dintre locurile în care confruntarea dintre cele două puteri se desfășoară indirect.
În ultimii ani, aproximativ 2.500 de militari americani se mai aflau în Irak.
O istorie începută cu invazia din 2003
Americanii pleacă dintr-o țară în care aproximativ 4.500 dintre militarii lor și-au pierdut viața începând din 2003. Atunci, SUA și aliații lor au invadat Irakul și au răsturnat regimul lui Saddam Hussein. Trupele americane au rămas apoi ani întregi în țară, într-un conflict sângeros cu insurgența irakiană.
Washingtonul și-a retras forțele la sfârșitul lui 2011, dar revenirea nu a întârziat. După nici trei ani, militarii americani s-au întors, la cererea autorităților de la Bagdad, pentru a ajuta la lupta împotriva Statului Islamic, care cucerise teritorii uriașe în Irak și Siria.
Califatul autoproclamat de gruparea jihadistă a fost înfrânt teritorial, însă Statul Islamic nu a dispărut.
Acum, odată cu plecarea americanilor, una dintre întrebările importante este dacă forțele irakiene pot gestiona singure amenințarea.
Iranul câștigă spațiu
Există însă o miză și mai mare în spatele retragerii.
Irakul a reușit ani la rând să păstreze relații politice și militare apropiate atât cu Statele Unite, cât și cu Iranul, două țări aflate într-o confruntare permanentă. În același timp, teritoriul irakian a devenit în repetate rânduri scena acestei confruntări.
În 2020, Statele Unite l-au ucis pe generalul iranian Qasem Soleimani într-un atac cu dronă lângă aeroportul din Bagdad. Milițiile susținute de Iran au atacat în mod repetat bazele americane din Irak, iar Washingtonul a răspuns cu lovituri asupra acestora.
Retragerea SUA elimină acum una dintre principalele contraponderi militare la influența Teheranului.
„Iranul are de câștigat strategic din plecarea coaliției, pentru că dispare o prezență militară care, ani la rând, a funcționat ca o contrapondere la influența Teheranului în Irak”, explică pentru Reuters Jasim al-Bahadli, analist irakian specializat în grupările șiite apropiate Iranului.
Potrivit acestuia, milițiile pro-iraniene vor încerca să transforme plecarea americanilor nu doar într-o victorie simbolică, ci și într-o influență mai mare asupra deciziilor politice și de securitate ale Irakului.
Teheranul nu ascunde faptul că vede lucrurile în același fel. Iranul, care cere de mult timp plecarea forțelor americane din întreg Orientul Mijlociu, prezintă retragerea din Irak drept o victorie a așa-numitei sale „axe a rezistenței”.
„Întoarcem o pagină neagră”
Și milițiile irakiene susținute de Iran sărbătoresc. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant în Rezistența Islamică din Irak, o structură care reunește mai multe grupări armate apropiate Teheranului, a descris retragerea drept „o victorie istorică” și „o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.
„Pe 30 septembrie vom sărbători întoarcerea unei pagini negre din istoria Irakului și eșecul ocupației de a-și impune voința asupra țării noastre”, a declarat el pentru Reuters.
Plecarea trupelor străine este susținută de o mare parte a populației irakiene, dar nu toată lumea este convinsă că momentul ales este unul bun.
„Credem că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia dosarul securității. Toți irakienii își doresc suveranitate deplină și nimeni nu contestă asta. Dar cred că plecarea coaliției în acest mod și crearea unui vid este ceea ce îi sperie pe toți irakienii”, spune Abdulrahman al-Zobaie, liderul unei comunități sunnite din Fallujah, oraș care a fost cândva unul dintre centrele rezistenței împotriva americanilor.
Se mișcă din nou celulele Statului Islamic
Temerile nu se referă doar la Iran. Oficiali din structurile de securitate irakiene și din regiunea autonomă Kurdistan avertizează că retragerea americanilor ar putea oferi Statului Islamic șansa de a se reorganiza. Gruparea nu mai controlează teritoriile vaste pe care le stăpânea în urmă cu un deceniu, dar păstrează o rețea de celule clandestine.
Comandantul kurd Sirwan Barzani spune că pierderea sprijinului american în materie de informații, logistică și drone va face mai dificilă combaterea jihadiștilor.
Mai mult, susține el, în ultimele săptămâni au fost observate deja mișcări ale celulelor Statului Islamic, după ce a devenit clar că retragerea coaliției internaționale se va încheia până la sfârșitul lunii septembrie.
Forțele irakiene au anunțat și descoperirea unei presupuse celule care pregătea atentate sinucigașe chiar în perioada retragerii.
Pentru colonelul Khalid al-Bayati, oficial din serviciile de securitate din Kirkuk, intenția Statului Islamic este limpede: gruparea încearcă să demonstreze că „este încă puternică și capabilă să lanseze atacuri sângeroase”.
O „Zi a independenței”, cu multe necunoscute
La Bagdad, plecarea ultimilor militari americani va fi marcată miercuri drept „Ziua independenței”, iar Irakul intră într-o perioadă de patru zile de sărbători oficiale, potrivit Agerpres.
Este finalul simbolic al unui capitol început în martie 2003, când trupele americane au trecut granița irakiană pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein.
Dar finalul prezenței militare americane nu înseamnă și finalul problemelor care au marcat Irakul în acești 23 de ani. Influența Iranului în Irak a crescut puternic după invazia americană din 2003, iar milițiile apropiate Teheranului au ajuns actori importanți în politica și securitatea țării, notează DW.
În același timp, Statul Islamic, deși înfrânt teritorial, continuă să aibă celule active.
Pentru Washington, retragerea închide unul dintre cele mai lungi și costisitoare capitole militare ale secolului 21. Pentru Irak începe însă testul mai dificil: ce se întâmplă după ce ultimul soldat american pleacă.
G.P.
O dezvăluire jurnalistică din SUA a creat o situație paradoxală la București. Salvarea lui Nicușor Dan și Sorin Grindeanu e votarea Guvernului Mureșan
Premierul britanic spune că Brexitul a făcut „mai mult rău decât bine”. Pregătește o nouă relație cu UE
AUR boicotează audierile și votul pentru Guvernul Mureșan. Simion vorbește despre „trădare” și amenință cu suspendarea președintelui
Țara din care vin 25% dintre antrenorii din Superliga
