Fostul șef al apărării a câștigat capital politic criticând administrația lui Zelenski. Însă apelul său la organizarea de alegeri a stârnit indignare în Ucraina.
Fostul ministru ucrainean al Apărării, popularul Mihailo Fedorov, se prezintă ca un nou rival al președintelui Volodimir Zelenski, dar a comis o gravă eroare de strategie politică, consideră analiștii.
Într-un mesaj video transmis marți seara, el s-a concentrat pe subiecte despre care știa că vor rezona cu opinia publică, lansând una dintre cele mai directe provocări interne la adresa lui Zelenski de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina. El a reclamat faptul că corupția subminează efortul de război și a criticat procesul decizional centralizat și lipsit de transparență din cadrul administrației Zelenski, în care el a lucrat până luna trecută. Mai mult, a cerut organizarea de alegeri prezidențiale.
Totuși, apelul său a provocat replici imediate din partea întregului spectru politic. Criticii au susținut că astfel de alegeri ar fi interzise de legea marțială din Ucraina, ar fi imposibil de organizat pe timp de război, ar servi intereselor Rusiei și ar semăna dezbinare într-un moment în care unitatea națională rămâne vitală, scrie Politico.
Zelenski se bucură în continuare de o susținere largă ca lider pe timp de război, iar aliații săi au subliniat că, indiferent de nemulțumirea publică, există limite în ceea ce privește informațiile pe care le poate dezvălui despre mecanismele interne ale statului atunci când în joc este supraviețuirea națiunii.
Ascensiunea lui Fedorov ca rival al lui Zelenski a fost accelerată de demiterea sa neașteptată din funcția de ministru al Apărării, luna trecută. În vârstă de 35 de ani, acesta și-a consolidat o bază solidă de susținători datorită rolului său esențial în succesul Ucrainei de a utiliza noi tehnologii – de la atacuri cibernetice la drone – pentru a lovi Rusia.
Înlăturarea sa din funcție a declanșat imediat proteste; mii de oameni au ieșit în stradă, cerând repunerea sa în funcție sau solicitându-i lui Zelenski să explice clar motivele demiterii.
Marți seara, Fedorov a criticat voalat stilul de conducere al lui Zelenski, făcând referire la abordarea sa autoritară în chestiunile legate de angajări și concedieri.
„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-o stare în care nu înțeleg de ce se iau anumite decizii. De ce unele reforme avansează, în timp ce altele sunt blocate. De ce deciziile necesare astăzi pe front stagnează luni de zile, circulând prin birourile guvernamentale”, a spus Fedorov.
„Este periculos atunci când în societate se instalează sentimentul că principalul criteriu pentru o numire nu este profesionalismul, rezultatele sau capacitatea de a transforma țara, ci loialitatea personală față de sistem”, a adăugat fostul ministru, care, timp de șapte ani, fusese el însuși considerat un aliat loial al lui Zelenski.
Alegerile în război n-au niciun avantaj
Un înalt oficial din cadrul administrației lui Zelenski – care a dorit să-și păstreze anonimatul pentru a vorbi deschis despre inițiativa lui Fedorov – a respins criticile potrivit cărora președintele ar trebui să-și explice public acțiunile.
„Președintele nu-și poate explica pur și simplu public alegerile privind numirile în funcții pe timp de război, întrucât acestea țin de securitatea națională. În plus, are dreptul să decidă pe cine numește ministru al Apărării și pe cine demite”, a declarat acesta.
Oficialul a criticat și ideea organizării unor alegeri în contextul atacurilor devastatoare ale Rusiei: „Hai să așteptăm să treacă un alt atac masiv cu rachete balistice rusești și apoi să mergem la vot”, a adăugat acesta cu sarcasm.
Olga Aivazovska, șefa organizației ucrainene de monitorizare a alegerilor OPORA, a subliniat, de asemenea, obstacolele practice în calea organizării alegerilor, insistând asupra faptului că există „sute de scenarii și acțiuni” pe care rușii le-ar putea folosi pentru a submina procesul electoral.
Roman Lozînskîi, parlamentar din partea partidului liberal de opoziție „Holos” și vicepreședinte al comisiei parlamentare pentru organizarea puterii de stat, și-a exprimat temerea că solicitarea organizării alegerilor s-ar putea dovedi dezastruoasă, provocând divizări profunde.
„Nu există niciun avantaj pentru țară. Nu vă bucurați că veți avea candidați la alegerile de după război. Mai întâi trebuie să supraviețuiți până atunci”, a spus el. „Oamenii înțeleg că alegerile pe timp de război joacă în favoarea inamicului. Că se va ajunge la un război al tuturor împotriva tuturor.”
Chiar și unul dintre liderii mișcării de protest, veteranul de război Dmitro Koziatînski, a declarat că nu dorește alegeri pe timp de război. „Mă tem, de asemenea, foarte mult de dezbinarea societății în timpul procesului electoral și de modul în care aceasta ar putea afecta cursul războiului”, a spus el.
O eroare extraordinară de strategie politică
Departe de a-i consolida viitorul politic al lui Fedorov, apelul la organizarea de alegeri s-ar putea dovedi chiar un dezavantaj pentru el.
Economistul Timothy Ash, care scrie frecvent despre Ucraina, a sugerat că fostul ministru a comis „o eroare extraordinară de judecată politică, pe care unii ar putea-o folosi împotriva sa dacă va decide vreodată să candideze la președinție în viitor”.
Volodimir Fesenko, un analist politic stabilit la Kiev, a recunoscut că Zelenski s-a obișnuit să „acționeze ca în afaceri”, stil caracterizat prin „conducere unipersonală” și „decizii rapide”, dar a susținut că președintele nu acționează diferit față de alți lideri internaționali importanți.
„Când criticii săi spun că ar trebui să numească profesioniști în loc de oameni loiali, au dreptate, dar par și naivi în același timp. Chiar și în Occident, cu excepția cazului în care vorbim despre guverne de coaliție, o astfel de abordare nu funcționează. Orice politician serios… și mai ales într-o țară ca a noastră, va numi oameni loiali, în care are încredere”, a spus Fesenko.
De asemenea, acesta a apărat bilanțul lui Zelenski în ceea ce privește numirea oficialilor de rang înalt. El a remarcat că premierul Serhii Korețki, noul comandant-șef, generalul-maior Mihailo Drapatîi, și noul ministru al Apărării, Evhenii Hmara, se bucură cu toții de o reputație pozitivă, inclusiv în rândul celor mai vehemenți critici ai lui Zelenski din parlament.
Duel în topul popularității
Fedorov se bucură, cu siguranță, de popularitate. Un sondaj realizat la începutul acestei luni de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a indicat că 63% dintre cetățeni îl consideră o persoană de încredere – un scor care îl plasează pe locul al doilea, imediat după fostul comandant-șef al armatei, Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador în Marea Britanie.
Cu toate acestea, acest lucru nu l-a scos din ecuație pe Zelenski, care a obținut un scor solid de 56%.
În contextul criticilor formulate de Fedorov cu privire la lipsa de transparență a statului centralizat, un alt sondaj a relevat o scădere a susținerii pentru intervențiile lui Zelenski, prin exercitarea prerogativelor sale, asupra altor autorități ale statului. Dacă în 2022 – anul invaziei ruse la scară largă – 79% dintre cetățeni considerau că președintele poate ignora principiul constituțional al separării puterilor în stat, această cifră a scăzut la 52% în mai 2026.
„Oamenii atribuie președintelui întreaga responsabilitate pentru evoluția războiului. Din această cauză, președintele simte nevoia să ia toate aceste decizii în mod independent, ceea ce contravine Constituției și procedurilor legislative ale Ucrainei. Drept urmare, o singură persoană – președintele – ajunge să aibă un număr uriaș de sarcini, motivații și cerințe extrem de diverse”, a declarat Iuri Hudîmenko, șeful Consiliului Public Anticorupție din cadrul Ministerului Apărării al Ucrainei.
Punctul slab al președintelui
Corupția reprezintă, de asemenea, un subiect fierbinte, așa cum a semnalat și Fedorov. Anul trecut, Zelenski a promulgat o lege prin care instituțiile naționale de supraveghere anticorupție își pierdeau independența procedurală, însă a revenit ulterior asupra deciziei în urma criticilor venite din partea UE și a protestelor interne.
Ulterior, fostul său partener de afaceri și unii aliați au fost implicați într-o schemă de corupție în valoare de 100 de milioane de dolari în sectorul energetic nuclear de stat – un scandal care l-a obligat pe Zelenski să-l demită pe loialul său adjunct, Andrii Iermak. Iermak a fost pus sub acuzare pentru corupție și este judecat în prezent.
Mai mulți aliați de rang înalt ai lui Zelenski sunt, de asemenea, anchetați pentru corupție, inclusiv fostul ambasador al Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina, în timp ce organizațiile de supraveghere reclamă faptul că se confruntă în continuare cu presiuni și supraveghere intense atunci când investighează oficiali de nivel înalt.
Iar miercuri Zelenski a demis-o pe Irina Mudra din funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale, la câteva ore după ce reprezentanți ai organismelor anticorupție i-au percheziționat biroul, în cadrul unei anchete ample privind o presupusă organizație criminală.
Zelenski va avea soarta lui Churchill
Iaroslav Jelezniak, deputat din partea partidului de opoziție Holos și un critic acerb al lui Zelenski, a afirmat că greutatea cumulată a acestor probleme va cântări, în cele din urmă, în defavoarea președintelui. El a anticipat că Zelenski va avea aceeași soartă ca liderul britanic din timpul războiului, Winston Churchill, și va pierde alegerile spre sfârșitul conflictului.
„Indiferent de contracandidați – Zalujnîi, Budanov [șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării], Fedorov sau altcineva – cred că vom avea o situație similară celei din 2019, când oricine, în afară de președintele în funcție, ar câștiga în turul al doilea. În acest caz, este o situație tip «Churchill»: cel care a câștigat războiul a fost înlăturat de la putere prin vot”, a declarat Jelezniak. „Oamenii vor schimbare”, a adăugat el.
Oleksandr Saienko, expert în cadrul Centrului pentru Reforme Politice și Juridice, a declarat că ar fi posibilă evitarea unei crize politice chiar și fără alegeri, însă acest lucru ar presupune transferul unei părți din procesul decizional înapoi către parlament și alte autorități ale statului.
„Trebuie restabilit rolul activ al parlamentului, atât în ceea ce privește procesul legislativ, cât și controlul parlamentar. Guvernul trebuie să devină principalul centru de elaborare a politicilor de stat”, a spus el. „Trebuie ridicată suspendarea reformelor din sistemul judiciar, din cadrul organelor de aplicare a legii și al administrației publice, iar oamenii trebuie să simtă cu adevărat că beneficiază de dreptate și protecție.”
T.D.
6 milioane de euro pentru un campus care nu a primit niciodată elevi. După aproape 20 de ani, construcția este o ruină
Nicușor Dan se întâlnește azi cu liderii fostei coaliții și cu miniștrii Finanțelor și Investițiilor, pe tema PNRR
Scorul anticipat de britanici în meciul Universitatea Craiova - Ararat-Armenia: Victorie la limită
Iranul pierde din controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Ruta pe care au revenit petrolierele
