Mihailo Fedorov, fostul ministru al Apărării al Ucrainei, demis recent, a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale în timp de război, argumentând că Rusiei nu ar trebui să i se permită să decidă când își pot alege ucrainenii guvernul.
Apelul lui Fedorov reprezintă cea mai directă provocare pentru Volodimir Zelenski de la invazia rusă din 2022, scrie The Guardian.
Ce a spus Fedorov
Mihailo Fedorov, a cărui demitere bruscă de luna trecută a declanșat un val de proteste, a declarat într-un mesaj video publicat online marți seara târziu că Ucraina trebuie să „restabilească un proces democratic deplin, chiar și în condițiile unui război prelungit”.
„Nu trebuie să-l lăsăm pe Putin să decidă când își pot alege ucrainenii guvernul”, a spus acesta în discursul său video de 9 minute. „Democrația este parte din ceea ce apărăm astăzi. Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Luptăm tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”, a adăugat el.
„Democrația nu este un lux din timpul păcii. Democrația face parte din ceea ce apărăm astăzi”, a continuat Fedorov, susținând că Ucraina trebuie să demonstreze că poate purta un război și, în același timp, să rămână un stat democratic.
Deși nu l-a menționat pe Zelenski, fostul ministru a criticat în termeni duri situația actuală a țării, arătând că președintele conduce un stat care funcționează deficitar și care se luptă să combată corupția, în ciuda situației de urgență națională.
„Puterea trebuie să însemne responsabilitate”, a subliniat Fedorov. „Dacă ai primit autoritate – asumă-ți responsabilitatea pentru rezultat. Dacă ai primit un buget – arată ce s-a realizat. Dacă ai primit o funcție – explică ce ai realizat.”
„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-un stat în care nu înțeleg de ce se iau anumite decizii. De ce unele reforme avansează, în timp ce altele sunt blocate”, a mai spus Fedorov, susținând că Ucraina poate purta un război și, în același timp, poate organiza un scrutin național.
„Este deosebit de periculos atunci când în societate se instalează sentimentul că principalul criteriu pentru o numire nu este profesionalismul, rezultatele sau capacitatea de a transforma țara, ci loialitatea personală față de sistem”, a afirmat acesta.
„Oamenii nu cer ca statul să nu facă niciodată greșeli. Dar au dreptul la adevăr”, a mai spus Fedorov.
Alegerile din Ucraina au fost suspendate după instituirea legii marțiale, la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski a expirat în mai 2024, însă în Ucraina nu a existat o voință politică majoră pentru organizarea unui scrutin atât timp cât războiul continuă.
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut anterior Ucrainei să organizeze alegeri, deși relația sa – cândva tensionată – cu Zelenski s-a îmbunătățit treptat în ultimul an, pe măsură ce Kievul a demonstrat că poate rezista pe front.
Ce s-ar întâmpla dacă ar fi alegeri în Ucraina
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a ocupat funcția de ministru al Digitalizării din 2019 până în ianuarie, coordonând adoptarea dronelor în timpul războiului. Apoi, a deținut pentru scurt timp funcția de ministru al apărării, până în luna iulie. Era considerat unul dintre cei mai populari miniștri din Guvern și a fost apreciat pentru reformele sale, precum și pentru eforturile de extindere a capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, scrie Kiev Independent.
Cu toate acestea, el a fost înlăturat brusc de Zelenski în urma unei remanieri guvernamentale, după un conflict cu comandantul militar, generalul Oleksandr Sîrskîi. Au urmat proteste de stradă care au dus la demiterea lui Sîrskîi, însă nu au existat indicii că Fedorov ar urma să fie repus în funcție.
Ulterior, acesta a refuzat alte funcții guvernamentale oferite de președinte – vizând în principal consolidarea sectorului de tehnologie militară al Ucrainei – susținând că ar accepta să revină doar în funcția de ministru al Apărării.
Cel mai recent sondaj a indicat faptul că Fedorov s-ar clasa pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale, cu 13,1% din voturi, în urma lui Zelenski (22,3%) și a fostului comandant al forțelor armate, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi (21,4%), relatează The Guardian.
Același sondaj, realizat de Centrul de Cercetări Sociale Socis, a concluzionat, de asemenea, că Zelenski ar fi învins în turul al doilea atât de Fedorov, cât și de Zalujnîi. Ucraina utilizează un sistem electoral în două tururi.
Dacă Ucraina ar organiza alegeri, ar trebui să facă față unei realități complicate - milioane de oameni au plecat în străinătate sau au fost strămutați de la începutul războiului și peste un milion de persoane servesc în forțele armate, aflându-se pe linia frontului. De asemenea, aproximativ o cincime din teritoriul țării se află sub ocupație rusă, notează cotidianul britanic.
Urmează votul de confirmare pentru înlocuitorul lui Fedorov
Declarațiile lui Fedorov despre organizarea alegerilor au venit la câteva ore după ce Zelenski l-a nominalizat oficial pe ministrul interimar al Apărării, Evhen Khmara, pentru a prelua funcția cu titlu permanent.
Numirea lui Khmara trebuie aprobată de Parlament, iar votul de confirmare este așteptat astăzi.
Khmara este un veteran al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), care a comandat anterior Centrul de Operațiuni Speciale „Alpha” al agenției, coordonând campania de atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei. De asemenea, a condus operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor în 2022 și a fost numit șef interimar al agenției în ianuarie 2026.
T.D.
Bulgaria a instalat într-o lună mai multe baterii de stocare a energiei decât are România în total. Ce pregătește Bucureștiul
Nicușor Dan, după decizia CCR privind Legea integrității: Argumentele mele erau foarte solide. Aștept motivarea Curții
Trump taie din mers exercițiile militare cu Coreea de Sud. Seulul a fost luat prin surprindere
Sorana Cîrstea se califică în optimi la Cincinnati după un meci întrerupt de mai multe ori
