Mările din jurul Europei au ajuns în această vară la temperaturi neobișnuit de ridicate, iar principalul vinovat este încălzirea globală. În unele zone, apa a fost chiar și cu 6 grade Celsius mai caldă decât în mod normal.
Un nou studiu realizat de cercetătorii World Weather Attribution (WWA) arată că schimbările climatice au alimentat valurile de căldură marină din acest an și au mărit considerabil suprafețele afectate. Consecințele se văd deja în ecosistemele marine și în industria pescuitului, dar pot ajunge și pe uscat: apele foarte calde pot favoriza furtuni mai puternice și pot accentua căldura resimțită în regiunile de coastă, scrie Politico.
Mediterana, la o temperatură record
Atlanticul și Marea Mediterană sunt în prezent mult mai calde decât ar fi normal pentru această perioadă.
„În această vară, am văzut temperaturi cu adevărat excepționale ale oceanelor din jurul Europei”, spune Catherine Gregory, specialistă în știința climei la Universitatea din Berna și unul dintre cercetătorii care au lucrat la studiu.
În iulie, temperatura medie a întregii Mări Mediterane a depășit ușor 27 de grade Celsius, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru această lună.
În larg, valorile au fost și mai spectaculoase. O baliză aflată la vest de Mallorca a măsurat peste 33 de grade Celsius, iar temperaturi extreme au fost înregistrate și în Atlanticul de Nord.
Cercetătorii au analizat patru regiuni: estul și vestul Mediteranei, Atlanticul din zona Golfului Biscaya și a Peninsulei Iberice, precum și mările din jurul Irlandei și din vestul Marii Britanii.
În vestul Mediteranei, în regiunea celtică și în zona Golfului Biscaya-Peninsula Iberică, luna iulie a adus cele mai severe valuri de căldură marină înregistrate până acum.
Cât de mare este contribuția schimbărilor climatice
Pentru a vedea cât din această încălzire poate fi pusă pe seama schimbărilor climatice, oamenii de știință au comparat situația actuală cu o lume simulată în care încălzirea globală provocată de om nu ar exista.
Rezultatele arată diferențe foarte mari. Schimbările climatice au ridicat temperaturile cu aproximativ 2 grade Celsius atât în estul, cât și în vestul Mediteranei. În apele din jurul Peninsulei Iberice, contribuția încălzirii globale a fost estimată la 1,4 grade, iar în jurul Irlandei, la 1,3 grade.
Și suprafața afectată de căldura extremă a crescut puternic. În acest an, aproximativ 90% din Golful Biscaya și 80% din vestul Mediteranei au fost afectate de temperaturi neobișnuit de ridicate. Fără încălzirea globală, proporția ar fi fost de numai 40% în fiecare dintre cele două regiuni.
În estul Mediteranei, diferența este și mai mare: valurile de căldură marină au afectat 70% din suprafață, față de numai 9% cât estimează cercetătorii că s-ar fi întâmplat într-o lume fără schimbări climatice.
În jurul Irlandei, proporția este de 80%, față de aproximativ 30% în scenariul fără încălzire globală.
Unele specii dispar, altele se înmulțesc
Oceanele absorb cea mai mare parte a surplusului de căldură rezultat din arderea combustibililor fosili. Iar pe măsură ce apa se încălzește, viața marină începe să se schimbe.
Speciile care se pot deplasa migrează spre ape mai reci. Cele care nu au această posibilitate, precum coralii și ierburile marine, riscă să dispară din anumite zone.
„Avem ceea ce numim câștigători și perdanți. Multe specii devin tot mai puțin numeroase sau dispar complet, în timp ce altele înfloresc și se înmulțesc”, explică John Bruno, ecolog la Universitatea din Carolina de Nord și coautor al studiului.
Efectele sunt deja vizibile.
În Marea Britanie, pescarii au observat că tot mai multe caracatițe se deplasează spre nord odată cu încălzirea apelor. Cum acestea se hrănesc cu crabi, răspândirea lor afectează capturile de crustacee.
În Franța, problema este alta: meduzele, favorizate de apa mai caldă, s-au înmulțit și au ajuns să blocheze instalațiile unor centrale nucleare.
Apa mai caldă poate alimenta furtuni puternice
Efectele nu se opresc însă la ceea ce se întâmplă sub apă. Temperaturile foarte ridicate ale mărilor pot accentua combinația de căldură și umiditate resimțită de oamenii care locuiesc pe coastă. În același timp, apa caldă favorizează acumularea unei cantități mai mari de umezeală în atmosferă și oferă mai multă energie furtunilor.
Cercetătorii dau ca exemplu inundațiile devastatoare din Valencia din 2024. „Atunci când temperaturile de la suprafața mării sunt foarte ridicate, ele oferă un plus de energie furtunilor”, explică Gregory.
Studiul vine după o vară în care Europa s-a confruntat și pe uscat cu valuri de căldură record, secetă și incendii. Cercetătorii avertizează că aceeași încălzire care împinge temperaturile la valori extreme pe continent transformă rapid și mările din jurul lui.
G.P.
Parlamentarii, chemați din vacanță să salveze 770 de milioane de euro din PNRR
"Neglijență deliberată”: O companie din Rusia care construiește o centrală nucleară e acuzată de încălcarea standardelor de siguranță
David Popovici transmite un mesaj autorităților la revenirea în țară: "Cât mai pot aștepta acești sportivi?"
Va aproba Nicușor Dan acțiunea machiavelică a social-democraților de distrugere a PNL și USR?
