Donald Trump repetă unele afirmații false ani la rând, inventează uneori povești despre lucruri mărunte și folosește cifre greșite chiar și atunci când cele reale i-ar fi favorabile. Sunt câteva dintre observațiile lui Daniel Dale, jurnalistul CNN care îi urmărește și îi verifică declarațiile de un deceniu.
Dale a început în septembrie 2016, pe când era corespondent la Washington pentru Toronto Star. Credea că va fi un proiect scurt: Trump era atunci un candidat pe care mulți îl considerau fără șanse la președinție. În următorii patru ani, jurnalistul a înregistrat peste 8.500 de afirmații false. Cu două luni înainte de alegerile din 2020, a renunțat să le mai verifice pe absolut toate, pentru că numărul lor devenise prea mare.
Într-o analiză publicată de CNN, Dale trece în revistă ce a înțeles din cei zece ani petrecuți urmărind declarațiile lui Trump: când se înmulțesc afirmațiile false, de ce unele continuă să fie crezute și ce efect au asupra dezbaterii publice.
Povești inventate despre lucruri mărunte
Dale nu susține că Trump este singurul politician american care spune lucruri neadevărate. Diferența, scrie el, stă în frecvența afirmațiilor false ale lui Trump, în varietatea subiectelor și în ușurința cu care face declarații ce pot fi infirmate.
Unele dintre exemplele care i-au rămas în minte sunt lipsite de miză politică. Trump a susținut că primise un telefon de la organizația cercetașilor americani, deși apelul nu existase, și că fusese desemnat cândva „Omul anului” în Michigan, deși nu primise un asemenea premiu. A susținut că sălile erau pline, deși se vedeau locuri libere.
Multe afirmații revin apoi de zeci de ori. Așa se explică, spune Dale, faptul că le poate verifica uneori imediat: a făcut deja cercetarea când le-a auzit prima dată.
Jurnalistul a observat și câteva semne care îl fac să fie atent la o poveste spusă de Trump. Printre ele se numără relatările în care o persoană neidentificată i se adresează cu „sir” („domnule”), cele despre bărbați care plâng în fața lui sau despre adversari care ar fi venit să-i ceară ajutorul. În aceste povești, Trump apare de fiecare dată într-o poziție de putere, arată Dale.
Nici cifrele invocate de președinte nu ar trebui luate ca atare, susține jurnalistul. El spune că a găsit erori în datele folosite de Trump despre sondaje, inflație, investiții, prețul carburanților, politică externă sau mărimea mulțimilor. Uneori, o statistică exactă l-ar pune într-o lumină bună, dar Trump alege o cifră greșită care îi face rezultatul să pară și mai bun.
Când apar problemele, cresc și afirmațiile false
Potrivit lui Dale, perioadele în care Trump a făcut cele mai multe afirmații false au coincis cu momente dificile pentru el: alegerile parlamentare din 2018, scandalul privind Ucraina care a dus la prima sa punere sub acuzare în Congres, pandemia de Covid-19 și alegerile prezidențiale din 2020, pe care le-a pierdut.
Trump preia și teorii false lansate de alte persoane, pe care uneori pare să le creadă, mai scrie jurnalistul. Iar faptul că o afirmație a fost verificată și infirmată nu înseamnă neapărat că președintele încetează să o folosească.
Dale dă exemplul afirmației potrivit căreia Statele Unite ar fi avut, în timpul mandatului lui Joe Biden, cea mai mare inflație din istoria lor. Trump a recunoscut în repetate rânduri că este corectat pentru această afirmație, după care a repetat-o.
Jurnalistul observă și o schimbare față de primul mandat al lui Trump. Atunci, colaboratorii de la Casa Albă răspundeau rareori întrebărilor despre afirmațiile sale false. Acum, purtătorii săi de cuvânt îl declară în mod regulat „îndreptățit”, inclusiv în privința unor lucruri pe care faptele le contrazic.
De ce ajung atât de multe afirmații necontestate la public
Dale spune că și presa are o problemă în felul în care acoperă declarațiile lui Trump. Publicațiile care îl susțin le verifică rareori, iar alte instituții de presă îi redau uneori afirmațiile false fără să explice cititorilor ce anume este greșit.
O parte a problemei ține de ritmul știrilor și de numărul mai mic de reporteri. Contează însă și volumul declarațiilor lui Trump. Dacă un politician face o singură afirmație falsă, presa o poate verifica și trata ca pe o știre importantă. Când astfel de afirmații apar săptămână de săptămână, ani la rând, multe ajung să treacă necontestate.
Asta nu înseamnă că publicului nu îi pasă. Potrivit jurnalistului, sondajele făcute de-a lungul carierei politice a lui Trump au arătat că americanii care nu îl consideră onest și demn de încredere sunt aproximativ de două ori mai numeroși decât cei care îl consideră astfel.
Există însă și susținători care acceptă afirmațiile false sau chiar le apreciază. Într-o deplasare din 2017 în două comunități favorabile lui Trump din Ohio, Dale a întâlnit alegători cărora le plăcea că președintele îi provoca pe politicienii de la Washington pe care ajunseseră să-i disprețuiască. Stilul său direct, fără filtru, poate da impresia de sinceritate chiar și atunci când ceea ce spune nu este adevărat, explică jurnalistul.
Dale crede că unele dintre afirmațiile care îl pot costa cel mai mult politic pe Trump sunt cele despre prețuri. Alegătorii pot să nu cunoască detaliile unui acord militar sau ale unei politici comerciale. Văd însă cât plătesc când merg la cumpărături. Când Trump spune că toate prețurile sunt mai mici decât la începutul mandatului său ori că aproape toate scad rapid, oamenii pot compara aceste declarații cu propriile cheltuieli.
Consecințele nu sunt doar politice
Dale mărturisește că unele dintre minciunile lui Trump sunt atât de bizare sau de neînsemnate încât nu se poate abține să râdă. Privite în ansamblu însă, ele au făcut mult rău țării.
El amintește atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului, când susținători ai lui Trump au pătruns cu forța în clădirea unde Congresul urma să confirme victoria lui Joe Biden. Atacul a urmat săptămânilor în care Trump susținuse, fără dovezi, că alegerile îi fuseseră furate.
Dale consideră și că declarațiile prin care Trump a minimalizat pericolul Covid-19 au dus, foarte probabil, la pierderi de vieți.
Consecințele s-au răsfrânt și asupra unor persoane vizate direct de afirmațiile sale. Jurnaliști, judecători și oameni care au lucrat la organizarea alegerilor au primit amenințări și au fost hărțuiți, arată Dale.
„Și democrația americană a avut de suferit din cauza tuturor acestor minciuni”, conchide jurnalistul.
G.P.
Guvernul Mureșan va fi votat miercuri în Parlament
Ce prevede programul de guvernare depus de Siegfried Mureșan: Privatizarea TAROM, schimbări la pensii și o nouă lege a salarizării (document)
Sorana Cîrstea s-a retras de la Beijing în ultima clipă. Când va reveni românca pe teren
Câte o scrisoare pentru fiecare: „Românii au făcut destule sacrificii!” Ce le cere Mureșan miniștrilor propuși și cetățenilor
