Munți acoperiți de păduri, lacuri, sate liniștite, urși care pot fi observați în habitatul lor și locuri în care nu întâlnești aproape pe nimeni. Un jurnalist britanic a descoperit o parte a Transilvaniei încă puțin cunoscută turiștilor străini și a plecat impresionat mai ales de două lucruri: frumusețea locurilor și cât de puțin costă o vacanță aici în comparație cu destinațiile montane celebre din Europa.
Graeme Green, jurnalist de călătorii la The Guardian, a petrecut 12 zile împreună cu familia prin județul Harghita și Carpații Orientali. În locul traseului turistic clasic spre Castelul Bran și al poveștilor cu Dracula, britanicul a ales munții, lacurile și satele din interiorul Transilvaniei.
Concluzia sa este una care ar putea surprinde turiștii occidentali: „O vacanță aici costă doar o fracțiune din cât ar costa în Dolomiți sau în Alpii francezi ori elvețieni”.
În plus, spune jurnalistul, regiunea este „surprinzător de puțin aglomerată”, iar asta face ca experiența să pară mult mai autentică.
O regiune pe care turiștii străini încă nu au descoperit-o
Călătoria începe la Brașov, de unde familia închiriază o mașină și pleacă spre nord, „în direcția opusă Castelului Bran și întregii agitații legate de vampiri”.
Destinația este Harghita, o zonă despre care The Guardian remarcă faptul că a rămas în mare parte în afara circuitelor turistice internaționale. Potrivit articolului, 85% dintre cei care vizitează regiunea sunt români.
Pentru autor, acest lucru pare greu de explicat după ce vede ce oferă locul.
Drumul trece prin sate și zone rurale liniștite, pe lângă căruțe trase de cai, biserici cu turle argintii și berze care și-au făcut cuiburi pe stâlpii de electricitate.
Prima oprire mai lungă este la Sâncrăieni, într-o cabană de unde se văd Munții Harghita. Familia ajunge apoi la Lacul Sfânta Ana și în Tinovul Mohoș, despre care jurnalistul scrie că, prin vegetația sa neobișnuită, dă senzația unei întoarceri în epoca glaciară.
Întâlnirea cu urșii
Urșii sunt una dintre prezențele constante ale călătoriei. Familia îi observă mai întâi dintr-un punct special amenajat, unde patru exemplare vin să mănânce porumb.
Întâlnirea care îl impresionează cel mai mult pe jurnalist are loc însă pe drum. „Vedem o ursoaică și puiul ei mergând agale prin pădure și adulmecând aerul de lângă șosea”, povestește el.
The Guardian notează că Harghita are una dintre cele mai mari densități de urși din Europa. Spre finalul călătoriei, familia mai observă câteva exemplare dintr-un observator ascuns în pădure, lângă Băile Homorod.
Cheile Bicazului, Lacu Roșu și o cină la 1.550 de metri
Traseul continuă spre Lacu Roșu și Cheile Bicazului, unde jurnalistul descrie pereții uriași de stâncă și Piatra Altarului, cu crucea metalică de pe vârf.
Ajunge apoi la Toplița și de acolo în Munții Gurghiu, pentru una dintre experiențele care ocupă un loc aparte în relatarea sa. La 1.550 de metri altitudine, departe de orice oraș sau sat, familia mănâncă păstrăv pregătit pe o lespede de piatră încinsă la foc, alături de brânză de burduf, cârnați de miel și palincă.
Ghid le este Samir Teslovan, un localnic care organizează împreună cu fiul său tururi în natură și excursii pentru fotografierea animalelor sălbatice.
„Când vin aici, la munte, îmi încarc bateriile, îmi încarc sufletul. Mă simt liber, ca vântul”, îi spune acesta jurnalistului britanic.
Și tocmai lipsa oamenilor îl atrage cel mai mult. „Prefer zonele sălbatice, unde nu merge nimeni. Sunt locuri aici pe care nu le știe nimeni”, spune Samir.
Pe cel mai înalt vârf din Munții Harghita
Călătoria îi duce și pe Harghita Mădăraș, la 1.801 metri, cel mai înalt vârf al Munților Harghita.
De data aceasta, vremea nu ține cu turiștii. Tunetele răsună, ploaia îi udă, iar norii acoperă priveliștea de pe vârf. Jurnalistul descrie atmosfera sumbră creată de ceață în jurul movilelor de pietre, crucilor, steagurilor și monumentelor de pe munte.
Familia vizitează și Mini Transylvania Park, cu machete ale castelelor, palatelor și bisericilor din Transilvania, apoi își încheie aventura pe lacul Zetea, într-un caiac.
Acolo, în mijlocul apei, jurnalistul regăsește senzația care l-a urmărit în timpul călătoriei prin Harghita. Lasă vâslele jos și rămâne pentru câteva momente purtat de apă, înconjurat de pădure. Este, scrie el, din nou acel sentiment de „pace, natură și libertate, ca vântul”.
După 12 zile prin Transilvania, imaginea cu care rămâne jurnalistul britanic este astfel foarte departe de cea pe care România o vinde de decenii turiștilor străini prin Dracula și Castelul Bran: o regiune sălbatică, liniștită și încă ferită de turismul de masă, unde o vacanță poate costa mult mai puțin decât în marile destinații montane ale Europei.
