România a încheiat primele opt luni ale anului cu un deficit bugetar de 59,42 miliarde de lei, față de 86,36 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Diferența, de aproape 27 de miliarde de lei, arată că statul a redus decalajul dintre banii încasați și cei cheltuiți. Bugetul rămâne însă pe minus.
Deficitul reprezintă acum 2,89% din produsul intern brut (PIB), față de 4,51% după primele opt luni ale anului trecut, potrivit datelor anunțate sâmbătă de Ministerul Finanțelor. Comparația privește perioadele ianuarie–august din cei doi ani, nu rezultatul pentru întregul an 2026.
De unde vin banii în plus
Explicația principală a scăderii deficitului este că veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile. Statul a încasat 468,10 miliarde de lei, cu aproape 48 de miliarde de lei mai mult decât în primele opt luni din 2025. Cheltuielile au ajuns la 527,53 miliarde de lei, după o creștere de aproximativ 21 de miliarde de lei.
Încasările din TVA au avut un rol important: au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 20,8 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Au crescut și sumele primite de la Uniunea Europeană și din alte finanțări externe, până la 43,38 miliarde de lei.
Pe partea de cheltuieli, statul a plătit mai puțin pentru personalul bugetar: 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei sub nivelul de anul trecut. Ministerul Finanțelor pune scăderea pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
Investițiile cresc, dobânzile apasă pe buget
Cheltuielile pentru investiții au urcat de la 71,95 la 97,05 miliarde de lei. Ministerul arată că plățile pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR au crescut și au compensat scăderea investițiilor finanțate din bani naționali.
În schimb, dobânzile plătite pentru datoria publică au ajuns la 42,05 miliarde de lei, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în primele opt luni ale anului trecut. Este una dintre presiunile care rămân asupra bugetului chiar dacă deficitul s-a redus.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că ajustarea arată că măsurile adoptate produc efecte, dar cere prudență în lunile următoare. „Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate”, a declarat el, invocând presiunile asupra bugetului și spațiul limitat pentru noi cheltuieli.
Reorganizare la Ministerul Economiei: 109 posturi vacante, desființate. Numărul funcțiilor de conducere se reduce de la 80 la 48
Papa Leon al XIV-lea, avertisment la Paris: Dăm „inteligență” mașinilor, dar judecăm oamenii după cât produc
O nouă senzație a înotului masculin a setat un nou record mondial la doar 17 ani
Diplomație sau spectacol? 5 concluzii după summit-ul Trump-Xi de la Washington
