Soarele este esențial pentru sănătate, dar relația noastră cu el este complicată. Expunerea moderată poate contribui la producerea vitaminei D, la reglarea somnului și la sănătatea cardiovasculară și mintală. În schimb, expunerea excesivă crește riscul de arsuri, îmbătrânire prematură a pielii și cancer de piele.
La începutul secolului trecut, helioterapia era folosită pentru tratarea rahitismului și tuberculozei, iar bronzul era considerat un semn de sănătate. Astăzi însă, știm că expunerea excesivă la soare crește riscul de cancer de piele. Acest risc este și mai mare pe fondul schimbărilor climatice, deoarece temperaturile atmosferice mai ridicate permit unei cantități mai mari de radiații solare să ajungă la suprafața Pământului.
Pe de altă parte, cercetările recente arată că expunerea moderată poate avea beneficii importante pentru sănătatea noastră. Așadar, cât timp ar trebui să petrecem, de fapt, la soare? Răspunsul depinde de factori precum tipul de piele, sezonul, locul în care trăim și nivelul radiațiilor UV, scrie BBC.
De ce avem nevoie de lumină solară?
Expunerea moderată la soare ajută organismul să producă vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor și funcționarea mușchilor. Unele studii arată că nivelurile ridicate de vitamina D sunt asociate cu o incidență și o mortalitate mai reduse în cazul anumitor tipuri de cancer, precum și cu un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2.
Lumina solară contribuie și la scăderea tensiunii arteriale. Atunci când razele UVA ajung la nivelul pielii, acestea stimulează eliberarea oxidului nitric, care determină dilatarea vaselor de sânge. Acest mecanism reduce riscul de infarct și accident vascular cerebral.
Conform unui studiu de referință, care a urmărit timp de 20 de ani 29.518 femei din Suedia, femeile care evitau soarele aveau o rată a mortalității din toate cauzele de două ori mai mare decât cele din grupul cu cea mai mare expunere la soare. Cercetările au arătat că femeile care foloseau solarul aveau, de asemenea, o rată a mortalității din toate cauzele mult mai mare.
Rebecca Mason, profesoară de fiziologie la Universitatea din Sydney, Australia, spune că menținerea unui nivel adecvat de vitamina D ajută organismul să „reducă inflamația, să răspundă agenților patogeni invadatori și să-și regleze sistemul imunitar astfel încât acesta să nu-și atace propriile celule”.
Alte studii au arătat că lumina solară îmbunătățește somnul și susține sănătatea cognitivă. Lumina de dimineață conține lungimi de undă albastre care transmit creierului semnalul că este zi, crescând nivelul cortizolului și reducând secreția hormonului care favorizează somnul, melatonina. Astfel, ne simțim mai alerți și mai energici.
O expunere mai mare la lumina naturală în timpul zilei poate îmbunătăți performanța cognitivă, timpul de reacție și memoria. Într-un studiu care a inclus peste 360.000 de participanți, expunerea la lumina soarelui în timpul zilei, aproximativ 1,5 ore, a fost asociată cu un risc mai mic de apariție a demenței.
Expunerea la soare crește, de asemenea, nivelul serotoninei, un mesager chimic din creier care ne ajută să ne simțim mai calmi și mai concentrați, ajutând astfel la tratarea depresiei.
De câtă lumină solară avem nevoie?
Recomandările variază în funcție de vârstă, regiunea geografică și tipul de piele, însă experții recomandă, în general, expuneri scurte și frecvente la soare.
În ceea ce privește producerea vitaminei D, Mason spune că expunerea este cel mai eficientă „la mijlocul zilei, puțin și des”, când nivelul radiațiilor UVB este cel mai ridicat.
Pentru persoanele cu pielea deschisă la culoare, Mason recomandă expuneri regulate și scurte la soare în majoritatea zilelor săptămânii, cu mâinile, brațele sau picioarele neacoperite timp de câteva minute. În regiunile cu un nivel foarte ridicat de radiații UV, această expunere ar trebui făcută mai degrabă la mijlocul dimineții sau la mijlocul după-amiezii.
Persoanele cu pielea închisă la culoare pot avea nevoie de o expunere considerabil mai lungă, deoarece nivelul mai ridicat de melanină înseamnă și că organismului îi ia mai mult timp să producă vitamina D sub acțiunea Soarelui. Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, cu antecedente personale sau familiale de melanom ori cu numeroși nevi pigmentari prezintă un risc crescut de cancer de piele și trebuie să ia măsuri suplimentare de protecție, spune Mason. Același lucru este valabil pentru persoanele care urmează tratamente cu medicamente imunosupresoare.
În cazul persoanelor cu pielea foarte deschisă, unele cercetări sugerează că orice expunere la soare, chiar și cantitățile foarte mici necesare pentru producerea vitaminei D, ar putea fi asociată cu un risc crescut de cancer. „Pot beneficia în continuare de câteva minute de expunere – [dar] este mai bine ca o suprafață mai mare a pielii să fie expusă pentru un timp mai scurt și mai frecvent, decât pentru o perioadă mai lungă, dar mai rar”, spune Mason.
Această strategie este cea mai eficientă în apropierea prânzului, când proporția radiațiilor UVB este mai mare în raport cu UVA decât în alte momente ale zilei. Deși UVB reprezintă principala cauză a cancerului de piele, aceste radiații sunt esențiale pentru producerea vitaminei D. Dimineața devreme sau spre seară, nivelul UVB este mai scăzut, în timp ce proporția radiațiilor UVA, mai nocive, este relativ mai mare. UVA sunt asociate cu îmbătrânirea pielii și contribuie, de asemenea, la apariția cancerului de piele.
Iarna, oamenii trebuie să petreacă mai mult timp în aer liber pentru a produce suficientă vitamina D, în funcție de suprafața de piele expusă și de regiunea în care se află.
Specialiștii mai spun că trebuie evitată expunerea prelungită fără protecție, în special între orele 10:00 și 16:00, și că expunerea incidentală la soare este suficientă
C.S.
Ce ar face NATO dacă Putin ar ataca un stat al Alianței. Planul în trei pași dezvăluit de Bild
Diana Gini, de la Oradea la Madrid via Dallas: Să îi privim cu respect pe românii care au plecat
Ucraina, fără scut împotriva rachetelor balistice: Interceptoarele Patriot s-au epuizat
România are viitor: Cine e Aniela Tudor, singura medaliată cu aur a noastră la Europenele de gimnastică la juniori
