Ce se întâmplă atunci când președintele nu exercită (suficient de ferm) controlul civil asupra serviciilor de informații și al instituțiilor de forță? Cine ocupă spațiul lăsat liber de lipsa deciziilor? În prima ediție a podcastului „Controverse”, Matei Udrea și Emilian Isailă discută despre vulnerabilitățile statului român și ajung la una dintre cele mai sensibile teme: felul în care Nicușor Dan își exercită autoritatea de președinte.
„În momentul în care ești slab, nu iei decizii, trebuie să le ia cineva în locul tău”, spune Emilian Isailă. Matei Udrea formulează aceeași concluzie și mai direct: „Poziția asta de președinte al României, dacă nu iei decizii, exact cum spuneam mai devreme, le iau alții pentru tine.”
Podcastul Controverse, realizat de Matei Udrea și Emilian Isailă, va apărea în fiecare luni, în format video și audio.
„Nu a avut expertiză, nu a avut consilieri cu expertiză instituțională”
Punctul de plecare este lipsa de reacție a președintelui în fața unor probleme despre care cei doi consideră că afectează instituțiile de securitate ale statului.
Matei Udrea se întreabă de ce un președinte venit din societatea civilă și susținut de o parte importantă a acesteia nu a intervenit mai rapid pentru schimbarea modului în care funcționează instituțiile de forță.
Emilian Isailă crede că nu este vorba de complicitate, ci de lipsă de pregătire pentru realitatea instituțională găsită la Cotroceni: „Eu cred că Nicușor Dan a devenit președintele României cu o impresie total nerealistă și anapoda despre ce înseamnă să fii președintele României și ce te așteaptă dincolo de ușa Palatului Cotroceni”.
În opinia lui, ceea ce a găsit odată ajuns la Președinție „probabil că l-a descumpănit” și i-a schimbat planurile cu care intrase în mandat.
Matei Udrea îl întreabă direct: „Deci tu consideri că Nicușor, pentru că nu-și dă seama ce se întâmplă, nu a reacționat?”
„Da. Nu și-a dat seama, nu a avut expertiză, nu a avut consilieri cu expertiză instituțională în Palatul Cotroceni. Și are această atitudine: «eu știu mai bine» și nu are încredere în oameni. Și atunci este calea sigură către eșec”, răspunde Emilian Isailă.
Momentul în care trebuia să-și construiască puterea
Una dintre criticile formulate în podcast este că perioada imediat următoare alegerilor ar fi fost momentul în care Nicușor Dan avea cea mai mare legitimitate politică pentru a-și construi echipa și pentru a lua rapid decizii importante.
Emilian Isailă consideră că președintele ar fi trebuit să folosească acel capital pentru formarea rapidă a guvernului, stabilirea unei direcții politice și rezolvarea conducerii serviciilor de informații.
„În prima lună, el trebuia atunci să facă tot maximul ce a promis, pentru că avea susținere. Deci guvern, program (...) director la SRI, director la SIE, raport și așa mai departe”, spune Isailă.
Matei Udrea amintește că, în campania electorală, Nicușor Dan spusese că are în vedere civili pentru conducerea SRI și SIE și că are o echipă pregătită.
„Ulterior a zis că stai să vedem. Da, am în minte, dar o să-i pun într-un timp rezonabil. Pe urmă (...) mai studiază, mai vede”, spune Isailă.
„Dacă tu taci, lucrurile se mișcă pe lângă tine și te înghit”
Numai că, puterea de la vârful statului nu rămâne neexercitată. Dacă titularul funcției nu decide, alte centre de putere încep să decidă în locul lui.
„În momentul în care ești slab, nu iei decizii, trebuie să le ia cineva în locul tău. La nivelul ăla se iau decizii. Faptul că tu nu spui nimic de prim-ministru, uite că se fac majorități. (...) Dacă tu taci, lucrurile se mișcă pe lângă tine și te înghit”, spune Emilian Isailă.
Problema devine cu atât mai importantă în raport cu serviciile de informații, pentru că, spun cei doi, într-o democrație aceste structuri trebuie să fie supuse unui control civil real.
Emilian Isailă insistă că serviciile nu sunt entități inevitabil autonome: „Oamenii trebuie să înțeleagă că serviciile de informații sunt conduse de oamenii politici. Toți cei care cred că ele sunt independente, că fac ele de unele singure - mai mult sau mai puțin adevărat. Pentru că dacă ai un decident politic care se uită la ele și dă ordin, cum e președintele, ele se opresc.”
„Să nu-și imagineze cineva că nu pot fi controlate sau că sunt scăpate de sub control. Nu”, spune el.
Așteptarea: un președinte venit din societatea civilă să „recivilizeze” instituțiile
Matei Udrea spune că una dintre marile sale așteptări de la Nicușor Dan era tocmai ca acesta, venind din societatea civilă, să aducă în structurile importante ale statului oameni din afara sistemului militarizat.
„Mă așteptam din acest unghi privindu-l ca, în momentul în care intră pe ușa Cotroceniului, să recivilizeze toate instituțiile”, spune Udrea.
Ce ar fi însemnat asta?
„Să aducă civili, să scoată acoperiții sau ăia cu epoleți din zona de decizie și să vină, de exemplu, cu consilieri (...) Aduc civili! Pune civili! Pune un civil imediat la servicii! (...) Încearcă să aduci oameni de bună calitate și care sunt civili, nu sunt acoperiți în instituții-cheie. Asta mă așteptam. Ca să populeze statul cu oameni competenți care sunt civili”, spune Matei Udrea.
„Nu a fost pregătit”
Matei Udrea ajunge la o concluzie mai largă: președintele nu ar fi pregătit suficient de devreme echipa necesară pentru exercitarea funcției.
„Nu a fost pregătit, nu și-a luat jobul în serios din timp. (...) Chiar dacă n-avea echipa aia cu care se lăuda în campanie, când a intrat, primul pas acolo asta trebuie să faci.”
Și formulează regula pe care o consideră decisivă pentru funcția prezidențială: „Să ai o super echipă care să joace pentru tine și să poți să iei decizii. Poziția asta de președinte al României, dacă nu iei decizii, exact cum spuneam mai devreme, le iau alții pentru tine.”
În opinia sa, Nicușor Dan avea inclusiv bazinul din care să recruteze: „El a fost susținut foarte puternic de societatea civilă și au fost foarte mulți profesori universitari, activiști, oameni cu CV-uri, cu studii în străinătate, care se știa că erau pro-europeni, pro-occidentali, cu care puteai să miști lucrurile, să numești colo, colo, colo, să numești oameni.”
Tăcerea lasă și războiul informațional să ocupe spațiul
Lipsa unei reacții rapide nu are efecte doar în interiorul instituțiilor. Matei Udrea dă exemplul unui incident cu dronă și descrie cum, în orele în care autoritățile nu au comunicat, propaganda de pe rețelele sociale a ocupat spațiul informațional.
„În alea 8 ore, în care el a tăcut și odată cu el toate instituțiile statului (...) au tocat pe TikTok și pe rețelele de socializare, pe Facebook, propaganda rusă.”
Consecința, spune el: „Dimineață, când s-a trezit Nicușor să deschidă gura, tot poporul român știa că ne-au atacat ucrainenii.”
„După aceea, luptă-te cu chestia asta”, adaugă Isailă.
Exemplul este folosit pentru o idee mai generală: într-un război informațional, absența informației oficiale nu produce un vid, ci lasă loc altcuiva să definească primul ce s-a întâmplat.
De ce este controlul serviciilor atât de important
Tema Nicușor Dan apare într-o discuție mai amplă despre vulnerabilitățile instituționale ale României și despre influența rusă.
Emilian Isailă susține că problema trebuie urmărită până la modul în care au fost construite serviciile de informații după 1990 și până la rețelele care ar fi supraviețuit reformelor făcute înainte de aderarea la NATO.
„Când a trebuit să intrăm în NATO, au trebuit să facă niște reforme, au venit oamenii ăia cu liste, au fost scoși la pensie. Ce ai făcut cu ei după ce i-ai lăsat la pensie? Și-au continuat afacerile, au rămas conectați la vechii stăpâni, au avut și oameni în interior”, afirmă Isailă.
Tocmai de aceea, argumentează cei doi, controlul civil nu este o chestiune formală. Dacă există vulnerabilități istorice în interiorul sistemului, devine esențial ca instituțiile civile și președintele să exercite efectiv atribuțiile de control și decizie.
Ce mai puteți afla dacă ascultați podcastul „Controverse”
- Cum ajung oameni creați sau sprijiniți de structurile românești să graviteze spre Rusia
- Ce legătură este între vulnerabilitățile de azi și felul în care au fost construite serviciile după 1990
- De ce spune România a făcut marile salturi înainte tocmai atunci când Rusia a fost slabă
- De ce consideră România a devenit, după 2024, o țintă mai importantă pentru Moscova
- De ce a tolerat statul român ani la rând propaganda și dezinformarea de pe rețelele sociale
- Cum poți influența milioane de oameni controlând doar câteva noduri ale unei rețele
- Ce rol au unele rețele de rezerviști și alte comunități în propagarea mesajelor anti-Ucraina și anti-occidentale
- Ce s-ar întâmpla cu România dacă Ucraina s-ar prăbuși
Despre podcastul Controverse
SpotMedia.ro a lansat podcastul „Controverse”, realizat de jurnaliștii Matei Udrea și Emilian Isailă. În fiecare zi de luni, timp de aproximativ o oră, veți putea urmări, în format video sau audio, subiecte la zi abordate din unghiuri diferite și puse în context, pentru a oferi publicului posibilitatea de a înțelege în profunzime un eveniment sau o temă de dezbatere publică.
Controversa nu va fi neapărat între cei doi realizatori. Ea este, în primul rând, una care există deja în societate: o temă care provoacă dispute, nelămuriri sau interpretări diferite și care va fi analizată și întoarsă pe toate fețele, pentru a fi explicată și decodificată.
„Ne propunem să dezbatem lucruri despre care se vorbește mai puțin în presă, la care noi avem, prin natura meseriei, acces la informații, unele de culise, altele oficiale. Încercăm să le asamblăm pentru a le înțelege și publicul, pentru că de multe ori vin fragmentate din zeci de direcții, ca un fel de așchii. Noi încercăm să le punem la un loc ca să creăm context și să se înțeleagă ce se întâmplă”, explică Matei Udrea.
Cei doi realizatori au o experiență jurnalistică de peste trei decenii. Au fost colegi la Evenimentul Zilei și, pe parcursul timpului, au păstrat legătura.
„Ideea acestui podcast îi aparține lui Teo Udrea. El mi-a propus să-l facem, susținând că e nevoie de o astfel de călătorie în profunzimile actualității românești și internaționale”, spune Emilian Isailă.
Matei Udrea are o bogată experiență ca realizator de podcasturi, fiind producătorul „Colecționarului de istorie”, o emisiune realizată alături de Andrei Pogăciaș, care aduce în discuție evenimente din trecut insuficient cunoscute sau puțin discutate. De asemenea, Matei Udrea și Cristian Ghinea realizează și un podcast politic pe platforma digitală „Comunitatea Liberală”.
Abonează-te la canalul de YouTube al SpotMedia.ro pentru a fi anunțat când apare următorul episod al podcastului Controverse.
Iranul nu renunță la condițiile pentru deschiderea Ormuz. Refuzul lui Trump, aflat din presă
Săptămâna în care Trump a vrut să-și arate mușchii, dar i-au ieșit la iveală limitele
Ce vrea Olguța nu se poate. PSD mai poate supraviețui o vreme doar pe calea europeană
A fost stabilită data luptei anului din boxul profesionist: Anthony Joshua și Tyson Fury se întâlnesc în decembrie
