Europa Centrală și de Est are aproape 100 de milioane de locuitori și un PIB cumulat de aproximativ 2.500 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, țările din regiune continuă să se prezinte investitorilor în primul rând separat, ca piețe naționale.
Analistul și consultantul în comunicare strategică Radu Magdin propune o schimbare de perspectivă: regiunea ar putea să-și arate lumii forța economică împreună. Reconstrucția Ucrainei i-ar putea da o importanță și mai mare, arată el într-o analiză publicată de Kyiv Post.
Propunerea nu presupune o nouă organizație sau un tratat. Cele 11 țări pe care le ia în calcul Magdin sunt deja membre ale UE și au acces la aceeași piață unică. Le lipsește, în opinia sa, o imagine economică regională pe care să o poată prezenta convingător în lume.
Exemplul Asiei de Sud-Est
Magdin pornește de la ASEAN, organizația statelor din Asia de Sud-Est. Aceasta a adoptat în 2025 un plan economic pentru următorii ani, parte a ambiției de a deveni a patra economie a lumii până în 2045.
Lecția nu stă atât în țintă, cât în felul în care ASEAN își prezintă economiile, consideră analistul. Investitorii sunt invitați să privească dincolo de Indonezia, Vietnam sau Thailanda și să vadă oportunitățile oferite de întreaga regiune.
Europa Centrală și de Est ar putea proceda la fel. În calculul lui Magdin intră Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovenia, Croația și cele trei state baltice. Împreună, aveau în 2024 un PIB nominal de aproximativ 2.500 de miliarde de dolari. Polonia contribuia cu circa 860 de miliarde, România cu aproape 390 de miliarde, iar Cehia cu aproximativ 383 de miliarde de dolari.
Pentru 2030, Magdin propune ca regiunea să se prezinte drept un spațiu economic de peste 3.000 de miliarde de dolari, cu un rol important în industrie, tehnologie, logistică, energie și apărare. Este o țintă pe care Magdin propune să și-o asume țările din regiune, nu o estimare că vor ajunge sigur acolo.
Polonia poate deschide drumul
Polonia ar fi punctul firesc de pornire, datorită dimensiunii economiei sale. Pentru Magdin, următoarea oportunitate a Varșoviei este să devină un sprijin pentru o regiune care începe să conteze ca întreg.
Și Bucureștiul, Praga sau celelalte capitale ar avea de câștigat dacă un investitor interesat de una dintre țări ar vedea, în același timp, legăturile ei cu restul regiunii. Lanțurile de producție trec deja granițele, companiile investesc în țările vecine, iar România poate aduce în această imagine sectorul său tehnologic și accesul la Marea Neagră.
Polonia ar putea avea un rol de lider, spune Magdin, dar proiectul ar trebui construit împreună cu celelalte țări, astfel încât fiecare să aibă de câștigat.
Analistul amintește și un risc: inițiativele regionale susținute din exterior au stârnit în trecut suspiciuni la Bruxelles. China a tratat Europa Centrală și de Est ca pe un ansamblu prin formatul 16+1, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări a fost privită inițial cu reticență din cauza sprijinului american. De aceea, spune Magdin, o prezentare comună a regiunii trebuie să fie ferm ancorată în UE.
De ce nu mai ajunge vechiul model de creștere
Țările din Europa Centrală și de Est au recuperat o parte importantă din decalajul față de Vest după căderea comunismului. Dar modelul bazat pe costuri mici, investiții străine și tehnologie importată începe să-și atingă limitele: salariile cresc, populația activă scade, iar concurența se schimbă.
Următoarea etapă ar trebui să se bazeze mai mult pe inovare, capital propriu și companii din regiune capabile să se extindă în străinătate, argumentează Magdin. În același timp, poziția geografică devine tot mai valoroasă: Europa Centrală și de Est leagă Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră și se află între vestul Europei și Ucraina.
Cum schimbă Ucraina calculele
Reconstrucția Ucrainei este, în analiza lui Magdin, un motiv pentru ca țările din regiune să înceapă pregătirile de pe acum. Războiul continuă să provoace pierderi uriașe, reconstrucția va dura ani, iar apropierea de UE va depinde de reforme. Totuși, investițiile viitoare în producție, energie, transport și logistică nu se vor opri la granița Ucrainei.
Polonia ar putea deveni un centru logistic și industrial mai important. Pentru România, Magdin indică porturile de la Marea Neagră, infrastructura de pe Dunăre și apropierea de sudul Ucrainei. Slovacia și Ungaria se află pe coridoare de transport importante, în timp ce statele baltice ar câștiga greutate în nord-estul Europei.
Relația ar funcționa în ambele sensuri: țările regiunii pot oferi Ucrainei acces la piața UE, porturi, capital și rețele de producție, iar reconstrucția Ucrainei poate crește importanța lor economică. În timp, consideră Magdin, această evoluție ar putea deplasa centrul economic de greutate al Europei spre est.
Cinci pași concreți
Pentru ca ideea să nu rămână doar un mod de prezentare, Magdin propune cinci măsuri.
Prima este publicarea anuală a unui tablou economic care să adune datele regiunii despre producție, exporturi, investiții, tehnologie și infrastructură.
A doua: misiuni comerciale comune în SUA, Asia și statele din Golf, chiar dacă țările vor continua să concureze între ele pentru investiții.
Magdin propune și sprijin pentru companiile din regiune care pot crește pe piețele internaționale, mai ales în software, securitate cibernetică, producție avansată, energie și tehnologie pentru apărare.
Celelalte două măsuri privesc investițiile în legăturile dintre cele trei mări – căi ferate, drumuri, porturi, rețele energetice și infrastructură digitală – și relațiile dintre firmele din regiune, astfel încât acestea să investească și să se extindă mai des peste granițe.
G.P.
O dronă a pătruns în zona Chilia Veche. RO-Alert în nordul județului Tulcea
Diplomație sau spectacol? 5 concluzii după summit-ul Trump-Xi de la Washington
Săptămâna în care Trump a vrut să-și arate mușchii, dar i-au ieșit la iveală limitele
Hagi a stabilit echipa de start pentru meciul cu Suedia: „Regele” a dezvăluit numele a 5 titulari
