Întreaga lume devine tot mai fierbinte pe măsură ce poluarea cu carbon provenită din arderea combustibililor fosili reține tot mai multă căldură, însă Europa se încălzește de două ori mai repede decât celelalte continente.
Consecințele sunt din ce în ce mai grave, cu zeci de mii de decese provocate de valurile de căldură înregistrate până acum în această vară, scrie The Guardian.
De ce este Europa atât de afectată de încălzirea globală?
Pământul necesită mai puțină căldură decât oceanele vaste și adânci pentru a se încălzi, așa că toate continentele se încălzesc mai repede decât mările.
Europa este însă deosebit de vulnerabilă din patru motive: modificarea tiparelor meteorologice, apropierea de Arctica, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării atmosferice.
Ca urmare, Europa este acum cu 2,5°C mai caldă decât înainte de arderea masivă a combustibililor fosili, aproape dublu față de creșterea medie globală de 1,4°C. Temperaturile din Europa au crescut cu 0,56°C pe deceniu începând de la mijlocul anilor 1990, comparativ cu 0,42°C în America de Nord, 0,36°C în Africa și 0,27°C în America de Sud.
Cum s-au schimbat tiparele meteorologice ale Europei?
Modificările circulației atmosferice deasupra Europei au dus la valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Printre acestea se numără cel mai sever val de căldură înregistrat vreodată, în iunie 2026, când o zonă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată sub o „cupolă de căldură” staționară.
Oamenii de știință încă investighează rolul încălzirii globale în producerea schimbărilor circulației atmosferice, însă legătura pare din ce în ce mai probabilă.
Dr. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a declarat: „Observăm schimbări semnificative statistic în tiparele presiunii la suprafață și în alți indicatori ai circulației atmosferice atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 sau mai mulți ani, iar la această scară temporală este mai probabil ca ele să fie asociate schimbărilor climatice decât variabilității naturale.”
Această asociere ar putea fi rezultatul modificării curentului jet, un vânt puternic de mare altitudine care exercită o influență majoră asupra vremii din Europa și care, la rândul său, este afectat de creșterea temperaturilor.
De ce este importantă Arctica?
Arctica este regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe planetă, deși nu are suprafețe întinse de uscat. Acest lucru se întâmplă deoarece calota polară albă, care în mod normal reflectă în spațiu cea mai mare parte a luminii solare, se topește rapid.
În consecință, oceanul mai întunecat expus de topirea gheții absoarbe mult mai multă căldură, ceea ce duce la topirea unei cantități și mai mari de gheață, formând un cerc vicios. Cum o parte semnificativă a Europei se află relativ aproape de Arctica, temperaturile cresc, prin urmare, mai rapid.
Ce se întâmplă cu stratul de zăpadă?
În trecut, cea mai mare parte a Europei avea parte de ninsori în timpul iernii. La fel ca gheața marină arctică, zăpada reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unui continent mai rece. Însă criza climatică reduce suprafețele acoperite de zăpadă.
În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă era de aproximativ 1,3 milioane km², cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este aproximativ echivalentă cu teritoriul combinat al Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei. A fost al treilea cel mai redus nivel al stratului de zăpadă de când au început înregistrările, în 1983.
De ce afectează reducerea poluării atmosferice temperaturile?
Poluarea atmosferică ucide milioane de oameni în fiecare an la nivel global, astfel încât faptul că Europa a reușit să reducă nivelurile de poluanți toxici în ultimele decenii este, fără îndoială, un lucru bun. Cu toate acestea, aerul mai curat scoate totodată la iveală impactul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă.
Particulele poluante pot reflecta razele soarelui, direct sau prin stimularea formării norilor, ceea ce înseamnă că o parte din căldură nu ajunge la sol. Mai puține particule înseamnă mai puțină reflexie și mai multă căldură reținută de gazele cu efect de seră. Scăderea poluării ar putea fi chiar legată de creșterea tiparelor meteorologice de blocaj.
Cât de importanți sunt cei patru factori?
Răspunsul scurt este că oamenii de știință nu știu încă, însă își propun să aibă o estimare anul viitor.
Burgess a declarat: „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor trebuie să varieze în funcție de anotimp, apropierea de Arctica fiind importantă toamna și iarna, în timp ce schimbările circulației atmosferice începând de la sfârșitul anilor 1970 prezintă o semnificație statistică mai mare vara.”
Scăderea poluării atmosferice este cel mai pronunțată iarna, ca urmare a reducerii utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor, iar stratul de zăpadă este, de asemenea, o chestiune specifică iernii. Încălzirea Europei în timpul iernii a fost în ultimele decenii cea mai accentuată în nord, în timp ce vara încălzirea a fost cea mai puternică în sud-est.
Care sunt consecințele?
Încălzirea rapidă duce la tot mai multe decese și la incendii de vegetație și secete tot mai intense. Furtunile, ploile torențiale și inundațiile sunt, de asemenea, amplificate de surplusul de căldură din sistemul climatic. Toate acestea afectează profund viețile și mijloacele de trai de pe întregul continent și vor continua să se agraveze până când emisiile vor ajunge la zero net.
Sunt necesare urgent reduceri rapide ale poluării cu CO₂ și implementarea unor măsuri de protejare a populației.
Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a declarat la sfârșitul lunii iulie: „Costurile teribile ale acestei crize climatice – atât umane, cât și economice – ating acum niveluri de urgență națională. Ce trebuie făcut este clar: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să extindem utilizarea energiei regenerabile și să protejăm oamenii.”
Semnale importante după ce Moody's a reconfirmat ratingul României. Nazare: Reacția piețelor a fost favorabilă
„Nu mi-a fost niciodată frică de nimic”. Ce spune Putin despre amenințările inteligenței artificiale
Gest impresionant făcut de o jucătoare de tenis din Ucraina: Și-a donat toți banii câștigați la Toronto
Marea Britanie va taxa mașinile electrice în funcție de kilometrii parcurși, din 2028
