În 2016, 52% dintre britanicii care au mers la referendum au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană. Zece ani mai târziu, când alegătorii sunt întrebați ce relație și-ar dori cu UE, revenirea în Uniune este prima opțiune în 628 dintre cele 632 de circumscripții din Marea Britanie, arată o analiză YouGov.
Iar un alt sondaj sugerează că laburiștii ar câștiga peste șapte puncte procentuale dacă ar propune readerarea la următoarele alegeri, scriu Dan Haygarth și David Maddox în The Independent.
Premierul Andy Burnham, care a spus că speră să vadă Regatul Unit revenind în UE în timpul vieții sale, a anunțat vineri, la Bruxelles, că următoarele 12 luni vor fi dedicate discuțiilor cu partenerii europeni despre viitorul relației. Între timp, ambele tabere se pregătesc de campanie. Fostul ministru conservator Michael Gove conduce inițiativa „Stay Out”, pentru rămânerea în afara UE, iar „Get In!” se pregătește să conducă mișcarea pentru revenire, explică The Independent contextul.
Ce a obținut Burnham la Bruxelles
Acordul convenit vineri simplifică schimburile de produse agroalimentare, conectează sistemele britanic și european de comercializare a certificatelor de emisii și creează un program de mobilitate pentru tineri. Până la 100.000 de tineri din UE vor putea merge anual în Regatul Unit, inclusiv pentru a lucra sau a studia, pentru cel mult trei ani. Tot atâția tineri britanici vor putea beneficia de program în UE. Guvernul de la Londra estimează că, până în 2040, întregul pachet ar putea aduce economiei britanice până la 17 miliarde de lire sterline pe an.
„Ceea ce anunțăm astăzi este probabil limita a ceea ce putem realiza în această legislatură, având în vedere ce presupune punerea în aplicare”, a spus Burnham. Pentru actualul mandat, premierul s-a angajat să respecte programul electoral al Partidului Laburist, care exclude revenirea la piața unică, la uniunea vamală și la libera circulație. Discuțiile din anul următor ar urma să pregătească însă deciziile pe care viitorul Parlament le va putea lua.
Ce ar avea de câștigat laburiștii la alegeri
Într-un sondaj GB Omnibus, realizat la comanda Fortius Global pe un eșantion de 7.291 de alegători, 24,3% dintre respondenți au spus că ar vota cu Partidul Laburist. Când li s-a prezentat scenariul în care partidul ar include în programul electoral un plan de revenire în UE, sprijinul a urcat la 31,5%. Diferența este de 7,2 puncte procentuale.
Un alt sondaj, realizat de YouGov pentru organizația Best for Britain și publicat în septembrie, le-a cerut celor 11.927 de respondenți să aleagă între mai multe variante pentru relația cu UE. Revenirea în Uniune a fost cea mai populară, cu 35%. O relație mai apropiată, în limitele actualului program de guvernare, a fost preferată de 18%, iar 11% și-au dorit legături mai slabe.
YouGov a estimat apoi rezultatele pentru fiecare dintre cele 632 de circumscripții din Anglia, Scoția și Țara Galilor. În doar patru dintre ele - Ashfield, Clacton, Great Yarmouth și Boston and Skegness - un alt răspuns a fost mai frecvent decât revenirea în UE: „nu știu”. Cele 18 circumscripții din Irlanda de Nord au fost analizate separat, în alte cercetări.
La Londra, aproape două treimi vor revenirea. În Irlanda de Nord, 52%
La Londra, 63% dintre locuitori susțin revenirea Regatului Unit în UE, iar 68% ar vrea ca țara să reintre în piața unică, în uniunea vamală sau în ambele. Aproape jumătate dintre londonezi spun că lor personal le merge mai rău din cauza Brexitului, potrivit unui sondaj YouGov comandat de primarul Sadiq Khan și prezentat de The Standard.
În Irlanda de Nord, 52% dintre alegători ar susține revenirea Regatului Unit în UE chiar și cu obligațiile obișnuite ale unui stat membru, iar 38% se opun. Sondajul LucidTalk, realizat pentru Queen’s University Belfast, mai arată că 63% dintre respondenți consideră că Brexitul a provocat mult mai multe dificultăți decât anticipau în 2016. Iar 77% cred că este nevoie de o discuție serioasă despre relația pe termen lung cu UE.
Doar 45% mai consideră că acordul de la Windsor, menit să reducă obstacolele comerciale dintre Marea Britanie și Irlanda de Nord, este, în ansamblu, benefic regiunii. Este cel mai scăzut nivel din iunie 2021. Pentru firmele nord-irlandeze, una dintre schimbările importante convenite vineri este eliminarea majorității controalelor de rutină pentru produsele agroalimentare care vin din Marea Britanie. Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Chris Bryant, a spus că acordul va schimba fundamental condițiile în care lucrează aceste companii.
Ce spun companiile și cât ar putea câștiga economia
Aproape 150 de companii au răspuns unei consultări organizate de UK Trade and Business Commission. Trei sferturi dintre firmele participante au apreciat că revenirea în UE ar avea cel mai bun efect asupra propriei afaceri dintre cele patru variante prezentate.
Potrivit cercetătorilor de la Centre for European Reform, Brexitul a afectat comerțul în aproape toate sectoarele economiei britanice. Față de nivelul la care ar fi ajuns dacă țara rămânea în UE, exporturile britanice către Uniune sunt cu 21% mai mici în cazul produselor chimice și farmaceutice și cu 29% mai mici în cazul produselor agroalimentare.
Un alt studiu, al Productivity Institute, prezentat de Financial Times, estimează că revenirea în UE ar putea aduce economiei britanice, pe termen lung, până la 112 miliarde de lire sterline pe an, dacă se refac și investițiile pierdute după referendum. Câștigul estimat pentru o relație cu UE după modelul Elveției este de 54 de miliarde. Pentru comparație, 112 miliarde de lire reprezintă aproximativ bugetul anual al Ministerului britanic al Educației.
Ce își doresc astăzi cei care au votat pentru Brexit
Chiar și printre cei care au votat pentru ieșirea din UE există domenii în care mulți își doresc acum o colaborare mai strânsă. Pe primul loc pentru acești alegători este migrația: 48% o consideră o prioritate în relația cu UE. Urmează cooperarea în apărare, cu 37%, și reducerea barierelor comerciale, cu 36%, potrivit unui sondaj Savanta.
În rândul tuturor alegătorilor, ordinea este diferită. Cea mai importantă este reducerea barierelor comerciale (44%), urmată de cooperarea în privința migrației (37%) și de legături mai strânse în apărare (35%).
