Emilia Șercan avertizează că lipsa unui control real asupra serviciilor de informații slăbește democrația și îl consideră pe Nicușor Dan responsabil pentru menținerea lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP. În a doua parte a podcastului SpotMedia.ro „Cum supraviețuim?”, realizat de Adriana Nedelea, jurnalista vorbește și despre riscul prescrierii dosarului său de kompromat. Acuză Parchetul General că îi protejează pe cei implicați și spune că va merge la CEDO: „Va plăti statul român”.
Emilia Șercan este jurnalistă de investigații, coordonatoarea echipei de investigații de la PressOne și lector universitar.
Puteți urmări podcastul cu Emilia Șercan sâmbătă, începând cu ora 8:00, pe canalul de YouTube al SpotMedia.ro
Șercan: Menținerea lui Pahonțu la SPP este decizia lui Nicușor Dan
Emilia Șercan consideră că Lucian Pahonțu ar fi trebuit să plece de la conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP) după dezvăluirile Recorder despre participarea sa la Revoluție și la Mineriadă.
„Într-o democrație funcțională și cu instituții sănătoase și cu un președinte cu principii sănătoase, domnul Pahonțu pleca din funcție de la, nu știu, momentul iunie sau când a fost dezvăluirea Recorder. Punct”, a declarat Emilia Șercan.
„El nu a dat niciodată o declarație pe proprie răspundere că nu a colaborat cu Securitatea, așa cum îi cerea funcția pe care o ocupă din 2005, de 21 de ani. Deci, acolo lucrurile trebuiau încheiate imediat”, a afirmat Șercan.
În opinia jurnalistei, responsabilitatea pentru menținerea lui Pahonțu în funcție îi aparține președintelui țării.
„Faptul că domnul Pahonțu este în funcție este rezultatul, cum să spun eu, deciziei lui Nicușor Dan. Pentru că singurul care putea să-i spună lui Lucian Pahonțu rămâi pe poziție este președintele țării.”
Puterea SPP: informațiile despre demnitari pot deveni instrumente de influență
Dincolo de durata mandatului, Șercan vorbește despre puterea pe care o poate acumula șeful SPP prin accesul la informații despre demnitari.
„O persoană cu o putere foarte mare, care știi de unde vine? Din faptul că acest serviciu colectează informații”, a explicat Emilia Șercan.
„Toți, toți demnitarii importanți din România au mașină, șofer de la SPP. În mașina aia, rezolvi probleme, dai telefoane, inclusiv, nu știu, poate că ai inclusiv de natură personală, mai ales probleme în familie, cineva care e bolnav, cineva care are nevoie de un tratament, cineva care, nu știu, are nevoie să dea un examen, un concurs, un ceva”, a spus jurnalista.
„Ei, toate lucrurile astea sunt motive de vulnerabilitate. Dar toate lucrurile astea sunt în egală măsură și putere în mâna cuiva.”
De 13 ani, niciun director SRI nu a mai prezentat rapoartele în plen
Problema controlului asupra serviciilor apare și în discuția despre SRI. Șercan avertizează că lipsa unor verificări reale lasă loc abuzurilor, într-o instituție cu un buget uriaș și acces la informații despre cetățeni.
Emilia Șercan atrage atenția asupra dimensiunii bugetului și asupra faptului că numărul angajaților nu este cunoscut public.
„Are cred că peste un miliard de euro buget anual, o sumă uriașă și un număr necunoscut de angajați. Noi nu știm câți angajați are SRI”, a declarat jurnalista.
Aceasta consideră că trecutul comunist și experiența controlului exercitat de Securitate asupra populației fac cu atât mai importantă transparența instituțiilor de informații.
„Noi nu știm felul în care lucrurile s-au schimbat sau, în fine, felul în care acest serviciu respectă Constituția, respectă legile și își face treaba fără să comită abuzuri”, a afirmat Șercan.
„Pentru că, atâta timp cât tu lucrezi în secret, când nimeni nu știe ceea ce faci tu, când toată activitatea ta este ermetică, este necunoscută, poți să comiți nenumărate abuzuri.”
În privința controlului parlamentar, Șercan a indicat anul 2013 drept momentul ultimei prezentări a unui director SRI în plenul Parlamentului pentru a da socoteală în fața aleșilor.
„Anul 2013, adică acum 13 ani, e ultima oară când un director SRI a fost în plenul Parlamentului ca să dea socoteală în fața deputaților și aleșilor”, a declarat ea.
Pentru Șercan, nici existența comisiei parlamentare de control nu este suficientă: și activitatea acesteia trebuie verificată de plen.
„Declinul în controlul civil se produce în timp. Ușor, treptat, de la fază la fază, de la președinte la președinte, până când controlul dispare total. Până când noi nu mai avem nici control asupra SRI, dar nu mai avem nici control asupra Comisiei de Control a SRI.”
Dosarul de kompromat: „Va plăti statul român”
Discuția despre răspunderea instituțiilor continuă cu dosarul de kompromat al jurnalistei, care privește scurgerea din poliție a unor informații folosite pentru compromiterea sa.
Jurnalista avertizează că dosarul se apropie de prescripție, iar persoanele pe care le consideră responsabile de scurgerea informațiilor ar putea scăpa de răspundere.
„Este pe picior de prescriere. Pentru că în februarie se fac 5 ani, se împlinesc 5 ani și cea mai mare parte a acestui dosar se va prescrie”, a declarat Emilia Șercan.
Aceasta a indicat printre persoanele care ar trebui să răspundă pentru modul în care au fost gestionate informațiile din dosar conducerea Poliției Capitalei și conducerea Poliției Române.
„Ce înseamnă lucrul ăsta? Că toți cei care sunt responsabili de scurgerea din poliție a acelor informații vor scăpa. Cine sunt responsabili? Păi, cine a avut în mână respectivele informații. Șeful Poliției Capitalei, șeful Poliției Române, care sunt în continuare în funcție”, a afirmat jurnalista.
Șercan a povestit că a solicitat o audiență la procurorul general al României, Cristina Chiriac, căreia i-a prezentat nemulțumirile privind ancheta.
„Acest dosar a fost lăsat în nelucrare și nu s-au făcut actele de urmărire penală necesare în el, alea pe care le-a cerut instanța, tocmai pentru a-i proteja pe oamenii care sunt implicați în această poveste, pe politicieni și pe ofițerii de rang înalt din Poliția Română care sunt implicați aici. Practic, i-am spus doamnei că sunt conștientă că, de fapt, voi, Parchetul General, protejați niște infractori”, a relatat Emilia Șercan despre discuția cu procurorul general.
Jurnalista spune că s-a obișnuit cu perspectiva închiderii dosarului și că nu se mai așteaptă ca persoanele pe care le consideră responsabile să fie trase la răspundere în România.
„Azi sunt liniștită pentru că practic, cum să spun eu, e o lungă perioadă în care m-am obișnuit cu ideea că acest dosar se va clasa și că persoanele care au fost responsabile de acea mare mizerie, mare, mare, infinită mizerie nu vor plăti.”
Emilia Șercan afirmă că intenționează să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului.
„Dar va plăti statul român. […] Mă voi duce la CEDO și nu cred că am cum să nu câștig la CEDO”, a declarat jurnalista.
Ce șanse are cetățeanul obișnuit? „Suntem pur și simplu fără speranță”
Ce l-ar putea ajuta pe un cetățean care are probleme în justiție și nu beneficiază de aceeași vizibilitate sau susținere profesională ca un jurnalist?
Răspunsul Emiliei Șercan este categoric: „Nimic”.
„Deci, suntem, cum să spun eu, suntem pur și simplu fără speranță. Îți spun, fără speranță suntem. În fața justiției și mai ales în fața acestei justiții, pe care o vedem devoalată de niște luni și ani de zile, suntem fără speranță”, a spus Șercan.
„Cum să spun eu, e aproape o mare loterie. Dacă vedem lucrurile, adică sunt doi judecători care condamnă un om care ucide din culpă niște cetățeni într-un accident de mașină și acel domn este un fost ministru și vedem pe acei doi judecători sancționați, deși Curtea, Înalta Curte de Casație și Justiție, menține acea sentință de fond. Da? Păi ce speranță mai avem? Nu știu, adică, cum să sperăm? De-aia spun, e pur și simplu o loterie.”

„Cum supraviețuim?” este un podcast video despre psihologia vieții într-o lume în criză. Cum ne schimbă crizele mintea, emoțiile și felul în care trăim? Cum ne afectează psihic instabilitatea politică, polarizarea, războaiele, dezinformarea și nesiguranța economică? În fiecare ediție, Adriana Nedelea caută, împreună cu specialiști din comunicare, experți în relații internaționale, psihologie, sociologie, neuroștiințe și domenii conexe, explicații și soluții pentru a înțelege mai bine ceea ce trăim. Podcastul este pe SpotMedia.ro și pe canalul YouTube SpotMedia.ro.
Abonează-te, dacă nu ești încă abonat, pentru a nu pierde următoarele interviuri, emisiuni sau podcasturi SpotMedia.ro.
În fiecare luni apare un nou episod din emisiunea Controverse, realizată de jurnaliștii Emilian Isailă și Matei Udrea, în weekend urmărești Cum supraviețuim? - un podcast realizat de Adriana Nedelea, iar în fiecare miercuri apare un nou episod din Defense Translate. În fiecare săptămână publicăm și interviuri video în care explicăm miza și efectele celor mai importante evenimente. Abonează-te aici!
