Primele concluzii după trilaterala celor mai puternici oameni din lume. Cine este marele câștigător

Primele concluzii după trilaterala celor mai puternici oameni din lume. Cine este marele câștigător
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Oficialii au fost sinceri înainte de discuțiile tripartite fără precedent de joi: era puțin probabil ca președintele american Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și liderul rus Vladimir Putin să plece din Shenzhen cu acorduri majore. După cum s-a dovedit, nu progresele diplomatice erau scopul principal, ci discuțiile în sine.

Reuniți la o masă rotundă într-o reședință oficială de stat, la periferia modernei metropole chineze, fiecare dintre cei trei lideri a invocat „responsabilitatea” care le revine de a gestiona, împreună, o lume complexă. „Istoria ne învață că, atunci când marile puteri sunt în pace, lumea este în siguranță; când marile puteri intră în conflict, lumea se cufundă în haos”, a declarat Xi la începutul discuțiilor.

Totodată, fiecare a urmărit să obțină un avantaj din proiecția de putere pe care a oferit-o această întâlnire:

  • Putin a avut ocazia de a reveni pe scena globală de prim rang, alături de națiuni mult mai puternice, după ce fusese izolat în urmă cu aproape cinci ani din cauza invadării Ucrainei. O declarație comună, dată publicității după reuniune, a menționat imunitatea oficialilor de stat ca fiind de „o importanță fundamentală” – un aspect esențial pentru un lider căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război.
  • Xi a reușit să se prezinte pe sine – și China – drept un actor diplomatic influent, chiar dacă, pe plan intern, se confruntă cu probleme economice persistente.
  • Trump, a cărui perioadă de final de mandat a fost grăbită de eșecul suferit la alegerile de la jumătatea mandatului, desfășurate luna aceasta, a reușit să demonstreze că rămâne un jucător relevant în relația cu doi lideri a căror putere, în propriile țări, este practic nelimitată.
ADVERTISING

„Nicio pace nu a fost vreodată clădită prin refuzul oportunităților de dialog și interacțiune. Noi alegem o altă cale”, a declarat Trump la începutul reuniunii. „Să vedem dacă putem realiza ceva”, a mai spus el, înainte ca presa să fie invitată să părăsească încăperea și să înceapă discuțiile propriu-zise.

O analiză CNN prezintă cinci concluzii desprinse în urma summitului de la Shenzhen:

Care a fost, de fapt, obiectivul reuniunii?

Nu este încă clar dacă reuniunea de joi va rămâne în memorie ca un moment de cotitură istoric – sau doar ca o nouă ocazie pentru fotografii. 81 de minute au fost, cu siguranță, insuficiente pentru a soluționa toate divergențele majore dintre cele trei țări, legate de conflicte, economie și tehnologii de ultimă oră.

Înaintea discuțiilor, obiectivele liderilor păreau să difere.

Summitul a fost propus inițial de Putin ca o modalitate de a discuta despre războiul din Ucraina fără prezența reprezentanților Ucrainei la masa negocierilor — o perspectivă care a provocat îngrijorare profundă la Kiev și a dus la comparații cu Conferința de la Ialta din 1945, moment în care marile puteri mondiale au împărțit lumea postbelică în sfere de influență.

Atât Xi, cât și Putin au făcut referire, în declarațiile lor de deschidere, la perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial — un moment în care țările puternice s-au unit pentru a modela lumea —, sugerând astfel modul în care priveau întâlnirea de joi.

Inițial, oficialii americani au afirmat că Ucraina nu va figura pe ordinea de zi, deși Trump a declarat ulterior că va aborda acest subiect.

Mai importantă, în viziunea lui Trump, a fost o discuție despre controlul armamentului nuclear între cele mai mari puteri nucleare ale lumii. Trump dorește să negocieze un nou pact de neproliferare cu Moscova și Beijingul, deși a recunoscut deschis dificultățile legate de ajungerea la un acord. „Odată ce ai arme nucleare, e foarte greu să nu le mai ai”, a spus el. „Așa stau lucrurile în viață.”

Xi a părut neinteresat să încheie un acord nuclear cu două țări ale căror arsenale de focoase sunt de multe ori mai mari decât cel al Chinei. În plus, potrivit oficialilor americani, el a fost inițial reticent chiar și în privința găzduirii unor discuții tripartite, temându-se că acestea ar putea umbri propriul său summit APEC.

Întărirea relațiilor

Dinamica relațiilor dintre cei trei lideri este complexă, notează CNN. În ultimii doi ani, Trump a depus eforturi intense pentru a cultiva relații atât cu Xi, cât și cu Putin, sperând că legăturile personale mai strânse vor duce la o geopolitică mai fluidă. El a recurs la flatări și la summituri fastuoase pentru a-și onora și a-și pune în valoare omologii.

În cadrul unor întâlniri separate, desfășurate anterior, i-a numit pe amândoi „prieteni”.

Aceste aprecieri nu au dus, deocamdată, la progrese semnificative. Trump și-a exprimat nemulțumirea că relația sa cu Putin – susținută și de un summit care a avut loc anul trecut în Alaska – nu a reușit, până acum, să pună capăt războiului din Ucraina. Disputele comerciale și cele legate de livrările de pământuri rare continuă să fie surse de tensiune în relația dintre SUA și China. În plus, ambele țări oferă asistență și tehnologie Iranului.

Xi și Putin, care au declarat în urmă cu cinci ani că sunt parteneri „fără limite”, s-au întâlnit de zeci de ori. După o nouă întrevedere care a avut loc aici, miercuri, presa de stat chineză a descris relația dintre ei drept „neclintită ca o stâncă, în ciuda vântului și a ploii”.

Xi și Putin sunt uniți de multă vreme de convingerea comună că echilibrul global de putere trece printr-o transformare fundamentală în favoarea lor, pe măsură ce Orientul se ridică, iar Occidentul este în declin. Sau, altfel spus, că epoca superputerii americane se apropie de sfârșit.

Prin această întâlnire inedită în trei, la care a participat și Trump, Xi și Putin au obținut un element pe care, cu siguranță, amândoi îl vor folosi drept o nouă dovadă, de o importanță majoră, în sprijinul acestei viziuni.

Războaiele care îl enervează pe Trump

Doi dintre cei trei bărbați prezenți la întâlnirea de joi sunt implicați în războaie împotriva unor adversari mai mici, conflicte care s-au prelungit mai mult decât se anticipase. Războiul lui Trump în Iran și cel al lui Putin în Ucraina au epuizat resursele militare și au dus la creșterea prețurilor la nivel global – provocând totodată nemulțumirea lui Xi, care vede în aceste conflicte o amenințare la adresa stabilității mondiale.

Ambele războaie au fost subiecte pe care Trump spera să le discute cu Xi și Putin, ambii menținând legături cu Teheranul. Președintele SUA a ajuns la capătul răbdării din cauza acestor conflicte.

Războiul din Iran – despre care a afirmat inițial că va dura șase săptămâni – este extrem de nepopular pe plan intern și, după cum el însuși a recunoscut, a dus la pierderi electorale masive pentru republicani în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului. În prezent, el analizează opțiuni militare pentru a declanșa o nouă etapă de bombardamente intense.

Nu este clar în ce măsură Xi și Putin vor putea contribui la încheierea acestor războaie. De asemenea, pare limitată capacitatea unui summit – la care nu participă nici Ucraina, nici Iranul – de a aduce pacea, deși Trump părea optimist.

Bătălia pentru supremația în domeniul AI

Chiar înainte ca Trump să ajungă la Shenzhen, scandalul în care a fost implicat fostul CEO al Nvidia, Jensen Huang, alături de o persoană suspectată a fi un agent al serviciilor de informații chineze, a umbrit această vizită. La fel s-a întâmplat și în cazul întreruperilor succesive ale serviciilor în Statele Unite — cauzate, în unele situații, de actualizări ale sistemelor de inteligență artificială (AI) — ceea ce a generat o îngrijorare la care administrația a reacționat, inițial, cu întârziere.

Întrebările privind modul în care SUA vor concura în industria AI, aflată într-o dezvoltare rapidă, păreau cu atât mai presante în acest centru strălucitor al tehnologiei și al producției de cipuri din China. Iar dezvăluirile despre Huang au scos la iveală o ruptură profundă în cadrul cabinetului lui Trump, cu privire la modul în care ar trebui restricționată — sau dacă ar trebui restricționată — vânzarea către China a cipurilor de înaltă performanță destinate inteligenței artificiale.

Aflat la cină alături de Xi, miercuri seara, Trump a abordat subiectul doar pe scurt, după cum a declarat ulterior. Înainte de a ajunge în China, el a menționat că a fost prudent, temându-se să nu „jignească” partea chineză insistând prea mult pe problema spionajului.

Mulți membri ai administrației sale adoptă o poziție mai dură și doresc să blocheze accesul Chinei la cele mai avansate cipuri pentru IA. Trump, în schimb, s-a arătat potrivnic oricăror măsuri care ar putea „înăbuși” progresele în domeniul inteligenței artificiale.

Xi, un actor diplomatic influent

Fără îndoieală, Beijingul va considera acest summit un succes major pentru diplomația chineză, arată analiza citată.

Aprecierile lui Trump la adresa Chinei și asigurările sale că, atât timp cât el și Xi se află la conducere, „nu vor avea niciodată probleme”, sunt binevenite pentru conducerea de la Beijing. Aceasta urmărește cu atenție orice schimbare de ton în politica SUA față de China, într-un context în care parlamentarii americani cer tot mai insistent înăsprirea controalelor privind accesul Chinei la tehnologiile americane de vârf.

Beijingul a fost în mod clar interesat să profite de vizita lui Trump pentru a valorifica bunăvoința președintelui american față de China – mai ales în perspectiva unei schimbări de putere în Congres și în timp ce Trump intră în ultima etapă a ultimului său mandat. Gestul lui Xi de a-l întâmpina pe Trump la aeroport – o abatere de la protocolul obișnuit – precum și atitudinea sa vădit cordială în interacțiunile cu președintele american, au fost, cel mai probabil, calculate cu mare atenție având acest obiectiv în minte.

Chiar și absența unor rezultate concrete în urma reuniunii trilaterale a servit, de asemenea, agendei Beijingului: se consideră, în general, că Xi a dorit să evite o situație care ar fi amintit de „Ialta 2.0” în ceea ce privește discuțiile despre soarta Ucrainei. Un astfel de scenariu ar fi fost în contradicție cu insistența declarată a Chinei pentru un multilateralism mai pronunțat pe scena globală, notează CNN.

În schimb, Xi a avut ocazia să se prezinte drept un mediator pe plan internațional – un actor influent a cărui statură diplomatică îi permite să stea pe picior de egalitate cu SUA – fără a-și asuma angajamente complexe.

Momentul este oportun pentru Xi, care urmărește să-și consolideze imaginea în perspectiva unui congres crucial al Partidului Comunist, programat pentru anul viitor, unde se așteaptă ca acesta să-și asigure cel de-al patrulea mandat în fruntea structurii de putere a Chinei.

T.D.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google