Un bloc de locuințe în care caloriferele nu trebuie pornite iarna, iar vara nu este nevoie de aer condiționat a fost inaugurat în Franța. Secretul stă în pereții foarte groși și în materialele care păstrează căldura acumulată în interior, inclusiv cea provenită de la soare, de la locatari și din activitățile obișnuite dintr-o gospodărie. Dezvoltatorii promit facturi la energie cu până la 80% mai mici, însă soluția este încă în faza de testare.
Imobilul, numit „Essentiel”, se află în cartierul Confluence din Lyon și a fost inaugurat pe 17 noiembrie. Are șapte niveluri și 23 de apartamente, fiind primul bloc de locuințe din Franța construit după un concept care urmărește eliminarea aproape completă a nevoii de încălzire și răcire artificială, relatează Euronews.
Proiectul a fost realizat de dezvoltatorul imobiliar Nexity, împreună cu firma austriacă de arhitectură Baumschlager Eberle. Conceptul poartă numele „22-26”, o trimitere la intervalul de temperatură pe care clădirea ar trebui să îl mențină în interior.
Potrivit dezvoltatorului, temperatura ar urma să rămână în jurul a 20-22 de grade Celsius iarna și să nu depășească, în mod obișnuit, 26 de grade vara, putând ajunge la 28 de grade în timpul valurilor extreme de căldură.

Pereți de 60 de centimetri, care păstrează căldura
Secretul nu constă într-o instalație revoluționară, ci în felul în care a fost construită clădirea. Pereții exteriori au aproximativ 60 de centimetri grosime, aproape dublu față de cei ai unei construcții obișnuite din Franța. Sunt realizați din cărămizi cu goluri, materiale izolatoare și tencuială pe bază de var, iar ferestrele au geamuri triple.
Materialele au fost alese pentru capacitatea lor de a acumula căldura și de a o elibera treptat. Fenomenul se numește inerție termică și permite clădirii să reacționeze mult mai lent la schimbările de temperatură de afară.
Practic, iarna, căldura acumulată în interior se pierde foarte greu, iar vara pereții groși și izolația împiedică încălzirea rapidă a apartamentelor. Forma compactă a blocului reduce suprafața prin care se poate pierde căldura, iar ferestrele sunt amplasate în nișe adânci, pentru a limita expunerea directă la soare în perioadele caniculare.

Locatarii și activitățile lor devin surse de căldură
O parte importantă a conceptului este folosirea căldurii care există deja în orice locuință, dar care, în clădirile obișnuite, se pierde relativ repede.
Corpul uman degajă permanent căldură. La aceasta se adaugă energia produsă atunci când gătim, facem duș, folosim cuptorul, frigiderul, televizorul sau alte aparate electrice. Într-un apartament foarte bine izolat, toate aceste surse contribuie la menținerea temperaturii interioare.
„Noi suntem caloriferele locuinței – noi și ceea ce facem”, a explicat Cédric Hatat, responsabil de proiect în cadrul Nexity, citat de Euronews.
Dar o locuință care păstrează atât de bine căldura trebuie să poată fi și aerisită eficient, fără să se supraîncălzească. Pentru aceasta, fiecare apartament este prevăzut cu un sistem automat de ventilație naturală. Niște clapete din lemn se deschid și se închid în funcție de temperatura interioară și exterioară, umiditate, calitatea aerului și condițiile meteorologice.
Vara, de exemplu, sistemul poate permite pătrunderea aerului mai rece în timpul nopții, pentru a răcori încăperile. Locatarii pot interveni și manual asupra funcționării acestuia.

Facturi mai mici cu 80%, dar există și calorifere de rezervă
Dezvoltatorul estimează că locatarii ar putea economisi până la 80% din cheltuielile cu energia pentru încălzire și răcire. În cazul unui apartament cu trei camere, economia ar fi de aproximativ 380 de euro pe an.
Conform datelor prezentate de Nexity, consumul de energie necesar pentru menținerea confortului termic ar urma să fie cu 73% mai mic decât într-un bloc nou convențional, iar emisiile de carbon generate în exploatare ar putea scădea cu 65% pe o perioadă de 50 de ani.
Există însă un detaliu important: blocul nu este complet lipsit de instalații de încălzire. Apartamentele au calorifere de rezervă, prevăzute pentru situații excepționale, cum ar fi perioadele de frig extrem sau cazurile în care o locuință rămâne neocupată mult timp. Clădirea dispune și de un sistem de ventilație mecanică.
Instalarea acestor echipamente și racordarea la rețeaua de termoficare au majorat costurile de construcție cu aproximativ 15%, potrivit dezvoltatorului.
De ce nu se construiesc toate blocurile așa?
Deși promite economii importante și un impact mai mic asupra mediului, modelul are și limite. În primul rând, costurile inițiale sunt ridicate. Pereții foarte groși, materialele speciale și sistemele automate de control fac construcția mai scumpă și mai complicată decât una obișnuită.
Renaud Payre, consilier ecologist în cadrul administrației metropolitane din Lyon, consideră că proiectul nu poate fi reprodus deocamdată la scară largă. „Costul materialelor, sistemul foarte sofisticat de automatizare a locuințelor pe care se bazează... Modelul 22-26 este pur și simplu prea complex pentru a deveni un standard în construcții”, a declarat acesta pentru publicația franceză Vert, citată de Euronews.
În opinia sa, renovarea energetică a clădirilor existente rămâne o soluție mai realistă pentru reducerea consumului de energie la scară largă.
Mai există și o necunoscută: cât de bine va funcționa blocul în condiții reale, după ce toate apartamentele vor fi locuite și clădirea va trece prin mai multe ierni și veri. Tehnologia a fost deja folosită în proiecte din alte țări europene, inclusiv Elveția și Germania, dar eficiența ei în acest bloc din Lyon urmează să fie demonstrată în timp.
Nexity pregătește deja un nou proiect bazat pe același principiu, în La Garenne-Colombes, lângă Paris. Clădirea, care ar urma să fie finalizată în 2028, va avea 80 de locuințe și va permite testarea conceptului la o scară mai mare.
G.P.
