Tineri din peste 25 de țări europene sunt așteptați să participe vineri și în weekend la proteste coordonate la adresa creșterii costului vieții, a chiriilor tot mai mari, a deteriorării condițiilor de învățare și a majorării cheltuielilor militare.
Coaliția care organizează aceste proteste e formată din peste 50 de grupuri de tineri și studenți, care cer o „transformare radicală” a sistemului și susțin că banii alocați reînarmării Europei ar trebui mai degrabă direcționați către educație, locuințe sociale și politici pentru tineri, scrie France24.
După săptămâni de proteste în mai multe țări europene, sindicatele și activiștii din Franța, Marea Britanie, Belgia, Spania, Italia, Portugalia și Grecia vor să ridice miza prin organizarea unor manifestații simultane vineri și în weekend.
Deși nemulțumirile locale au alimentat aceste mișcări, protestele care au scos sute de mii de oameni în stradă sunt unite de preocupări comune la nivelul Europei.
Manifestațiile au loc în contextul în care războiul din Ucraina se apropie de împlinirea a cinci ani și înaintea unor alegeri importante în Spania, Franța, Italia și Grecia.
Coaliţia organizatoare se așteaptă ca tineri din peste 25 de țări să participe la aceste proteste.
„Este un eveniment cu adevărat important, care oferă o platformă vocii tinerilor din întreaga țară și exprimă nevoia noastră de schimbări sistemice și imediate pentru viitorul nostru”, a declarat Zennor Tyndale-Biscoe, o elevă de 17 ani care intenționează să participe la manifestația din Truro, în sud-vestul Angliei.
„Credem cu tărie în vocea tinerilor și în efectul pe care aceasta îl va avea asupra unei lumi conduse de adulți”, a spus Tyndale-Biscoe, făcând referire și la protestele tinerilor din Franța.
„Transformare radicală”
Coaliția a cerut o „transformare radicală a sistemului în care trăim” și i-a încurajat pe tineri să protesteze la adresa militarizării și a nedreptății sociale.
„Luptați pentru viitorul nostru, nu pentru războaiele lor!”, a transmis coaliția.
Printre organizatori se numără și Vestele Galbene din Franța, o mișcare care l-a pus în dificultate pe președintele Emmanuel Macron prin protestele de stradă din 2018 și 2019.
Sindicatele și activiștii pentru dreptul la locuință au formulat șase revendicări generale, de la garantarea dreptului la locuință pentru toată lumea până la impozitarea celor bogați și încetarea politicilor de reînarmare.
În timp ce UE încearcă să se reînarmeze în fața amenințării rusești, organizatorii protestelor susțin că fondurile alocate reînarmării ar trebui cheltuite pentru educație, politici dedicate tinerilor și locuințe sociale.
În Germania, temerile privind o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu i-au determinat pe mulți tineri să se alăture protestelor.
„În timp ce sume aparent nelimitate de bani sunt pompate în armată și în infrastructura care o susține, statul social este demontat”, a declarat Hannes Kramer, un student german participant la proteste.
„Un apel la schimbare”
Deși organizatorii afirmă că sunt așteptate sute de proteste și greve inclusiv în Portugalia, Croația și Elveția, amploarea mobilizării rămâne dificil de anticipat.
În Franța, apelurile la protest coincid cu cea de-a opta aniversare a mișcării Vestelor Galbene, care a început ca o campanie împotriva creșterii taxelor la carburanți, înainte de a evolua într-o mișcare mai amplă de protest față de costul vieții.
În Italia, manifestațiile vor coincide cu o grevă generală care urmează să afecteze transporturile, școlile și spitalele. Sindicatul CGIL a descris protestele drept „apelul țării la schimbare”.
În Spania, protestele au loc la aniversarea morții dictatorului Francisco Franco. Sunt așteptate manifestații ale tinerilor la prânz, iar pentru seară sunt planificate mitinguri antifasciste.
În Germania, grupul „GenZ regelt” („Generația Z se ocupă de asta”) estimează că 15.000 de persoane vor participa la protestele de la Berlin, în paralel cu acțiuni organizate în zeci de alte orașe.
Protestele din țările europene au fost inspirate de studenții francezi, care au început să blocheze liceele la mijlocul lunii septembrie.
Mișcarea din școli a alimentat o campanie la nivel național împotriva creșterii vertiginoase a prețurilor, a serviciilor publice inadecvate și a brutalității poliției.
Mișcarea a încurajat acțiuni similare ale studenților în țări precum Belgia, Italia și Spania, unde termenul francez „blocus” (blocadă) a devenit un hashtag popular.
„Vedem mișcări ale tinerilor apărând în întreaga lume în același timp”, a declarat istoricul francez Sylvain Boulouque.
„Ceea ce unește aproape toate aceste manifestații este neîncrederea în forțele de ordine și în autoritățile politice.”
