Curtea Internațională de Justiție (CIJ), principalul organism judiciar al ONU, a stabilit joi că Myanmar a comis genocid împotriva minorității musulmane rohingya, persecutată de zeci de ani.
Este o hotărâre fără precedent în cei 80 de ani de existență ai instanței, pronunțată după șapte ani de analiză a probelor și audiere a martorilor.
Pentru supraviețuitorii atrocităților din 2016 și 2017, decizia reprezintă recunoașterea oficială a crimelor care le-au distrus comunitățile și i-au alungat din țară, scrie CNN.
Hotărârea a fost adoptată cu nouă voturi la șase și vine după ce Gambia a deschis, în 2019, un proces împotriva Myanmarului, deși cele două țări se află la mii de kilometri distanță.
Masacre, violuri și sate incendiate
Judecătorii au concluzionat că amploarea și natura atrocităților comise de forțele de securitate din Myanmar demonstrează intenția de a distruge o parte importantă a populației rohingya din statul Rakhine, în nordul țării.
Instanța a reținut uciderea a mii de civili, violențe sexuale pe scară largă, acte extreme de violență împotriva copiilor și atacuri asupra oamenilor care încercau să fugă în Bangladesh.
De asemenea, au fost luate în considerare distrugerea sistematică a satelor rohingya și discriminarea de lungă durată a acestei comunități.
Myanmar a susținut că operațiunile militare au fost acțiuni legitime de combatere a terorismului, îndreptate împotriva unei grupări insurgente rohingya. Curtea a respins această apărare, constatând că armata nu a făcut distincție între combatanți și civili, scrie Reuters.
Violențele din 2016 și 2017 au determinat peste 740.000 de membri ai comunității rohingya să fugă în Bangladesh. Taberele de refugiați din zona Cox's Bazar găzduiesc în prezent peste 1,2 milioane de persoane.

„Este diferența dintre a ni se spune că istoria noastră a fost o tragedie și a ni se spune că istoria noastră a fost o crimă pentru care trebuie să răspundă cineva”, a declarat Murshid Alam, care avea 12 ani când a fost alungat din locuința sa. Decizia transmite mesajul că lumea vede suferința comunității și nu permite ca aceasta să fie ștearsă din istorie.
Myanmar trebuie să permită întoarcerea refugiaților
Curtea a stabilit că Myanmar trebuie să asigure întoarcerea în condiții de siguranță, voluntară și demnă a refugiaților rohingya, reunificarea familiilor și restituirea bunurilor pierdute sau distruse.
De asemenea, statul trebuie să protejeze comunitatea împotriva discriminării și persecuției, să faciliteze identificarea persoanelor dispărute și să ofere sprijin pentru recuperarea fizică și psihologică a victimelor.
Instanța a stabilit și obligația de a acorda despăgubiri pentru prejudiciile care nu pot fi reparate prin restituirea bunurilor sau prin alte măsuri. Valoarea și modalitățile de acordare a compensațiilor urmează să fie stabilite într-o etapă ulterioară a procedurii. Myanmar trebuie să prezinte Curții, în termen de doi ani, un raport privind măsurile luate.
Hotărârile Curții Internaționale de Justiție sunt definitive, obligatorii și nu pot fi atacate. Instanța nu dispune însă de propriile mecanisme pentru a impune executarea lor. Aplicarea deciziei ajunge în atenția Consiliului de Securitate al ONU, care poate decide adoptarea unor măsuri.
O decizie cu implicații internaționale
Hotărârea vine într-un moment în care rolul instituțiilor de justiție internațională este contestat de administrația Donald Trump.
Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a criticat anterior abordarea Curții în dosarul Myanmar, susținând că o interpretare prea largă a definiției genocidului ar putea fi folosită împotriva militarilor americani. Departamentul de Stat a transmis că analizează decizia de joi pentru a-i evalua implicațiile.
Cazul a fost deschis în 2019 de Gambia, cu sprijinul Organizației Cooperării Islamice. Ulterior, Curtea a acceptat și sesizarea Africii de Sud împotriva Israelului, în legătură cu războiul din Gaza, acuzațiile de genocid fiind respinse de autoritățile israeliene.
