Ce s-ar întâmpla în București la un cutremur ca în 1977. Peste 33.000 de clădiri ar putea fi grav afectate. Doar 37 de imobile consolidate în 32 de ani

Ce s-ar întâmpla în București la un cutremur ca în 1977. Peste 33.000 de clădiri ar putea fi grav afectate. Doar 37 de imobile consolidate în 32 de ani
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona Vrancea readuce în atenție una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Bucureștiului: clădirile care ar putea să cadă la un seism mai puternic. La aproape 50 de ani de la tragedia din 1977, Capitala are sute de imobile încadrate oficial în primele două clase de risc seismic, mii de clădiri insuficient evaluate și un ritm foarte lent al consolidărilor.

Un scenariu inclus în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2026, aprobat de Consiliul General pe 30 septembrie, estimează că 33.569 de clădiri din Capitală ar putea fi grav afectate în cazul unui cutremur major, iar alte 19.234 în județul Ilfov.

Scenariul ia în calcul un seism cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1, produs în zona Vrancea, la o adâncime de 90-110 kilometri, ale cărui efecte s-ar resimți în 31 de județe și în București.

Cifrele trebuie însă interpretate cu precauție. Ele reprezintă estimări ale pagubelor posibile în diferite scenarii de cutremur, nu o prognoză a numărului de clădiri care vor fi grav afectate la următorul seism.

Vulnerabilitatea Bucureștiului nu ține doar de vechimea clădirilor, ci și de caracteristicile geologice ale terenului. Capitala este construită pe straturi groase de sedimente, care pot amplifica mișcarea seismică produsă de cutremurele vrâncene, arată Institutul Național pentru Fizica Pământului. Potrivit Codului de proiectare seismică P100-1/2013, în anumite condiții, acest fenomen poate face ca blocurile înalte și flexibile să se balanseze mai puternic în timpul unui cutremur, ceea ce crește solicitarea asupra structurii de rezistență.

centrul vechi București clădiri risc seismic
Foto: Spotmedia.ro/ Gabriela Pleș

Mii de clădiri prăbușite și pagube de zeci de miliarde de euro

Estimările mai vechi privind consecințele unui cutremur comparabil cu cel din 1977 indicau posibilitatea prăbușirii a peste 2.000 de clădiri din București, blocarea a aproximativ 400 de străzi și formarea unor zone de dărâmături întinse pe mai bine de 200 de hectare.

ADVERTISING

Aceste cifre reprezintă estimări pentru diferite scenarii de cutremur, nu numărul clădirilor deja încadrate oficial într-o clasă de risc seismic. Amploarea pagubelor ar depinde de magnitudinea seismului, de adâncimea acestuia și de vulnerabilitatea construcțiilor.

În 2023, Allana Simpson, expert al Băncii Mondiale, avertiza că repetarea cutremurului din 1977 ar putea provoca pierderi economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mii de răniți și ar putea lăsa sute de mii de oameni fără locuință, potrivit Digi24.

Riscurile nu se limitează însă la prăbușirea clădirilor. Un cutremur major ar putea afecta simultan spitale, școli, rețele de energie, alimentarea cu apă și infrastructura de transport.

Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul București pe 2026 inventariază aproximativ 910 kilometri de rețele de gaze, peste 2.050 km de rețele de apă și circa 437 km de termoficare.

Capitala are peste 450 de unități de învățământ și aproximativ 562 de unități sanitare, dintre care 55 de spitale. Documentul identifică și circa 35 km de metrou cu vulnerabilitate medie.

Avariile produse simultan la rețelele de utilități și blocarea unor artere de circulație ar putea îngreuna intervenția echipelor de salvare și funcționarea serviciilor esențiale.

Lungimea rețelelor inventariate nu reprezintă însă estimări ale porțiunilor care ar urma să fie distruse.

centrul vechi București clădiri risc seismic
Foto: Spotmedia.ro/ Gabriela Pleș

Peste 400 de clădiri cu bulină roșie. Numărul real e mult mai mare

Potrivit Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru 2026, în București există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, cea mai gravă, pentru care există riscul de prăbușire totală sau parțială la un cutremur puternic. Alte 491 de clădiri sunt încadrate în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 12 în clasa a IV-a.

Alte 1.458 de imobile figurează în evidențele municipalității cu evaluări mai vechi, realizate după un sistem care stabilea urgența lucrărilor de consolidare. Aceste clădiri nu au încă o încadrare în actualele clase de risc seismic.

O altă categorie vulnerabilă este reprezentată de aproximativ 321 de blocuri de locuit cu cel puțin cinci niveluri, construite înainte de 1945, fără măsuri antiseismice adecvate.

Inventarul oficial nu arată însă întreaga dimensiune a problemei. El cuprinde în principal clădirile deja expertizate, iar absența unui imobil de pe liste nu înseamnă că acesta este sigur.

Directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu, a explicat că o estimare a Băncii Mondiale indică peste 20.000 de clădiri vulnerabile în București. „Noi nu știm de fapt câte clădiri cu risc seismic sunt în București”, a declarat Munteanu pentru HotNews.

El a precizat că estimarea Băncii Mondiale se referă la clădiri construite în perioade în care nu existau norme moderne de proiectare antiseismică. Acest lucru nu înseamnă că toate ar trebui încadrate în clasele I sau II, ci că nu au fost evaluate suficient pentru a li se stabili vulnerabilitatea reală.

centrul vechi București clădiri risc seismic
Foto: Spotmedia.ro/ Gabriela Pleș

Doar 37 de clădiri consolidate în 32 de ani

Deși riscul seismic al Capitalei este cunoscut de decenii, lucrările de consolidare au avansat foarte lent.

Potrivit unei analize HotNews publicate pe 3 noiembrie, doar 37 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate în București în ultimii 32 de ani, prin programele derulate de autorități.

La începutul lunii noiembrie, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) avea deschise 15 șantiere de consolidare. Trei erau finanțate prin programul Ministerului Dezvoltării, iar celelalte prin PNRR sau din bugetul local.

În 2026 au fost finalizate lucrările la imobilele de pe strada Baltagului nr. 17 și strada Bărăției nr. 50, iar alte șapte clădiri aflate în lucru ar urma să fie terminate în 2027. PMB intenționează să deschidă anul viitor cel puțin zece șantiere noi.

De ce durează atât de mult consolidarea? Una dintre principalele dificultăți este obținerea acordului proprietarilor. Deși legislația permite introducerea unei clădiri în program cu votul majorității proprietarilor, opoziția unora dintre locatari poate bloca lucrările ani întregi.

Un exemplu este imobilul de pe bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, unde 30 dintre cei 40 de proprietari doresc consolidarea, dar proiectul este blocat.

Alte obstacole sunt costurile, relocarea temporară a locatarilor, procedurile administrative și soluțiile tehnice care presupun modificarea compartimentării apartamentelor.

Răzvan Munteanu a explicat că, în anumite cazuri, contribuția proprietarilor poate ajunge la aproximativ 20.000 de euro pentru un apartament de 80 de metri pătrați, sumă care poate fi achitată în rate fără dobândă, pe parcursul a 15 ani.

În plus, experiențele unor proprietari care au fost nevoiți să aștepte ani întregi pentru finalizarea lucrărilor au afectat încrederea în programele de consolidare.

Peste 6.000 de clădiri, incluse într-un program de verificare

Pentru a identifica imobilele vulnerabile care nu au fost încă expertizate, Primăria Capitalei a lansat în vara acestui an un program de evaluare vizuală rapidă a peste 6.000 de clădiri din centrul Bucureștiului și din zona mediană a orașului. Verificările au fost programate până în noiembrie și au vizat zone precum Calea Moșilor, Grivița, Călărași, Magheru, Pache Protopopescu și împrejurimile Parcului Ioanid.

Evaluarea vizuală rapidă presupune verificarea exteriorului și a spațiilor comune ale clădirilor, fără acces în apartamente. Scopul este identificarea imobilelor care necesită investigații suplimentare. Această verificare nu înlocuiește expertiza tehnică și nu stabilește clasa de risc seismic, dar permite autorităților să prioritizeze clădirile care trebuie investigate.

Directorul AMCCRS a anunțat, la începutul lunii noiembrie, că instituția a obținut și un grant de 500.000 de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru evaluarea a 6.000 de clădiri.

Deocamdată, nu există un bilanț final confirmat public al numărului de imobile efectiv evaluate până în noiembrie și al celor identificate ca necesitând expertize suplimentare.

centrul vechi București clădiri risc seismic
Foto: Spotmedia.ro/ Gabriela Pleș

Pericolul ascuns din blocurile aparent sigure

O altă problemă este reprezentată de intervențiile asupra structurii de rezistență a clădirilor, făcute de-a lungul anilor de unii proprietari.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a avertizat miercuri că există blocuri care, la prima vedere, nu prezintă probleme, dar în care au fost eliminate elemente structurale pentru recompartimentarea apartamentelor.

În special în anii '90 și la începutul anilor 2000, unele locuințe au fost modificate pentru a crea spații mai mari, fără ca intervențiile să fie întotdeauna evaluate corespunzător. „Mai avem o problemă ascunsă în București și astea sunt apartamentele în clădirile care aparent n-au nicio problemă, dar unde locatarii apartamentelor au umblat la pereții de rezistență și i-au eliminat”, a explicat Arafat, potrivit Digi24.

Autoritățile nu au o evidență completă a tuturor intervențiilor structurale realizate în locuințele private, ceea ce îngreunează evaluarea vulnerabilității reale a unor clădiri.

Doar un sfert dintre locuințe sunt asigurate obligatoriu

Pe lângă pierderile de vieți omenești și distrugerile materiale, un cutremur major ar putea lăsa numeroase familii fără locuințe și fără resurse financiare suficiente pentru reconstrucție.

Datele prezentate în octombrie 2026 de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) arată că doar 25% dintre locuințele din România au asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale, iar aproximativ 19% beneficiază de asigurări facultative. Polița obligatorie PAD acoperă pagubele produse de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren.

Pentru locuințele de tip A, construite din materiale rezistente, aceasta costă 130 de lei pe an și oferă o despăgubire maximă de 100.000 de lei. Pentru locuințele de tip B, construite din materiale precum chirpiciul, prima anuală este de 50 de lei, iar suma asigurată este de 50.000 de lei.

Aceste despăgubiri nu acoperă neapărat valoarea de piață a unei locuințe distruse. Pentru o protecție financiară mai mare, proprietarii pot încheia și o asigurare facultativă, în condițiile contractului.

Lipsa poliței obligatorii poate fi sancționată cu amenzi între 100 și 500 de lei. Aproape jumătate dintre români nu cunosc însă această prevedere.

Ce a însemnat cutremurul din 1977

Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,4, produs în zona Vrancea, a provocat moartea a 1.578 de persoane în România, dintre care 1.424 în București. Alte 11.321 de persoane au fost rănite la nivel național, iar 32 de clădiri înalte sau de înălțime medie s-au prăbușit în Capitală.

Aproximativ 32.900 de locuințe au fost grav avariate în întreaga țară, iar circa 200.000 de oameni au fost direct afectați, potrivit Agerpres.

Cutremurul a determinat schimbări importante în normele de proiectare antiseismică, dar nu a rezolvat problema clădirilor construite înainte de introducerea acestora.

Numeroase imobile care au trecut prin seismele din 1940 și 1977 sunt încă locuite. Unele au fost consolidate, altele continuă să fie utilizate fără o expertiză tehnică recentă.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google