Bucureștiul e, în continuare, total nepregătit pentru un cutremur de intensitatea celui care s-a produs pe 4 martie 1977 și care a lăsat în urmă zeci de clădiri prăbușite și peste 1.400 de morți.
După cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter produs în urmă cu 44 de ani, pe 4 martie 1977, mai multe rigori în construcții s-au înăsprit. S-a construit mai trainic în anii care au urmat.
Dar pentru clădirile din Capitală care au supraviețuit acelui seism nu s-a făcut aproape nimic.
În 1993 s-a realizat o expertiză de risc seismic pentru parte dintre clădirile din oraș. S-a descoperit că sute dintre ele erau șubrede și se puteau prăbuși la un nou cutremur.
Un an mai târziu, Guvernul a dat Ordonanța 20, prin care a stabilit că proprietarii sunt obligați să expertizeze și să își consolideze clădirile. Dar niciun primar al Bucureștiului nu s-a străduit prea mult să îi determine pe oameni să și respecte legea.
Așa că - în ciuda promisiunilor primarilor Capitalei - în ultimele decenii, din peste 2.000 de clădiri cu probleme seismice din București s-au consolidat doar vreo 100.
Celelalte s-au tot degradat. Ba, e posibil ca printre clădirile neexpertizate să existe o mulțime care s-ar putea prăbuși la cutremur. Adevărul este că, la acest moment, nimeni nu știe clar cât de mare e riscul la care ne-am expune în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977.
Câte clădiri riscă să cadă la primul cutremur mare?
Există aproape 2.400 de clădiri care ar putea avea probleme la cutremur, potrivit unei centralizări a Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
Dintre acestea, 356 au fost încadrate în clasa I de risc seismic. Acestea sunt cele mai șubrede clădiri expertizate din București. La un cutremur mare, s-ar putea prăbuși peste oamenii care locuiesc în ele.
Alte 370 de clădiri sunt încadrate în clasa a II-a și a III-a de risc seismic. Iar asta înseamnă că și ele pot suferi degrădări majore în caz de seism.
Există și alte peste 1.400 de clădiri care ar putea avea probleme la cutremur, chiar dacă, în teorie, acestea n-ar fi majore.
Când vom ști clar cât de șubred e Bucureștiul
La scurt timp după numirea sa în funcție, la începutul lui decembrie 2020, actualul director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din Primăria Capitalei, Edmond Niculușcă, a semnalat că patrimoniul construit al Capitalei nu este inventariat corespunzător.
Niculușcă a apreciat atunci că Bucureștiul e cea mai vulnerabilă capitală europeană la cutremur și că un seism major ar putea face până la 25.000 de victime.
Totodată, directorul adjunct numit în funcție de Nicușor Dan anunța și o serie de măsuri, printre care expertizarea, în următorii 2 ani, a mai multor imobile cu suprafață totală de 500.000 de metri pătrați.
Din păcate, informații mai clare de atât n-am reușit să obținem de la AMCCRS.
SpotMedia.ro a întrebat AMCCRS, în scris, în baza legii 544/2001, dacă a demarat sau dacă urmează să demareze o nouă campanie de expertizare a clădirilor din București.
Administrația nu s-a obosit să ne explice în ce condiții ar putea-o face. Sau dacă intenționează să facă așa ceva, dar încă nu poate din diverse motive.
În schimb, AMCCRS a avut nevoie de peste 30 de zile ca să ne răspundă că în ceea ce privește o posibilă nouă expertizare a clădirilor din București ”respectă și pune în aplicare prevederile Ordonanței nr. 20/28.01.1994 (...) cu modificările și completările ulterioare”.
Ce înseamnă asta? AMCCRS ne-a lăsat să înțelegem ce vrem.
Din câte am înțeles din legislație, Primăria Capitalei ar putea reface unele expertize cu bani publici, dar numai în anumite condiții. Și doar dacă proprietarii de clădiri din oraș solicită expertiză.
Or, din diverse cauze, bucureștenii nu se prea grăbesc să afle sau să confirme că locuiesc în clădiri cu risc seismic ridicat.
Unii oameni nu înțeleg cât de mare e riscul să locuiești într-o astfel de clădire, în caz de cutremur.
Alții se tem că încadrarea locuinței într-un grad de risc seismic i-ar scădea valoarea de piață.
Apoi, mai sunt și cei care se tem că - odată stabilit clar riscul seismic - va veni momentul în care vor fi nevoiți să se mute pe termen nedefinit din propriile case, pe durata lucrărilor de consolidare.
Această teamă e justificată întrucâtva. Sunt clădiri în București - cum ar fi cea de pe strada Ion Câmpineanu nr. 9 - a căror consolidare a început acum 11 ani și nu s-a mai terminat. Așa că oamenii n-au mai reușit nici până astăzi să se mute înapoi acasă. Și nici nu e clar când ar mai putea-o face.
Mai ușor de convins să ceară expertize de risc seismic ar fi șefii instituțiilor care își desfășoară activitatea în clădiri șubrede. Potrivit legii, aceștia au obligația să ceară expertizarea clădirilor.
Am întrebat AMCCRS câte dintre cele 358 de clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic sunt în proprietatea unor instituții de stat sau din subordinea PMB.
Administrația ne-a răspuns doar că majoritatea acestor clădiri au un regim mixt de proprietate, fiind deținute de persoane fizice, juridice și instituții de stat.
În concluzie, e greu de spus acum câte clădiri urmează să fie expertizate în următoarea perioadă, de vreme ce AMCCRS a refuzat să ne comunice informații legate de acest subiect.
Ce se consolidează acum, în București
La solicitarea SpotMedia.ro, Primăria Capitalei a transmis, la finele lunii trecute, că pe fondul lipsei banilor, Compania Municipală de Consolidări își încetase activitatea.
A lăsat, însă, lucrări începute.
Potrivit AMCCRS, sunt în curs lucrări de consolidare la 7 clădiri din zona de centru a orașului, situate pe: Bulevardul Mihail Kogălniceanu, Calea Victoriei și străzile Biserica Enei, Blănari, Pictor Ștefan Luchian, Știrbei Vodă și Vânători.
La 3 dintre aceste clădiri, lucrările de consolidare au ajuns la 80%. La o alta s-a realizat 70% din treabă. Și mai sunt 3 clădiri la care lucrările sunt abia la început.
Pentru 11 dintre clădiri se face proiectarea lucrărilor de consolidare.
Iar 5 clădiri au fost consolidate, dar încă nu s-a făcut recepția lucrărilor.
37 de clădiri sunt puse în siguranță și urmează să fie consolidate, mai devreme sau mai târziu.
Rămâne de văzut cine va termina lucrările începute de Compania Municipală de Consolidări (care ar urma să fie desființată), dar și cine va începe viitoarele șantiere de consolidări.
De asemenea, rămâne să aflăm cât de mult va reuși să accelereze administrația lui Nicușor Dan ritmul lucrărilor de consolidare a clădirilor care pun în pericol viața bucureștenilor.
Dacă se va continua cu același spor ca pe timpul administrației Gabrielei Firea, spre exemplu, ar dura măcar încă vreo 17 ani până să se consolideze cele mai șubrede clădiri expertizate din oraș. Și asta, doar dacă vor fi suficienți bani pentru lucrări și nu vor apărea blocaje birocratice.
În tot acest timp, mii de oameni vor fi în continuare în pericol de moarte, în propriile locuințe, în caz de cutremur.
Citește și:
