Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, avertizează că unele clădiri din România sunt atât de degradate încât consolidarea lor nu mai reprezintă o soluție eficientă. În asemenea cazuri, demolarea și reconstruirea ar putea fi o variantă mai bună.
Arafat a explicat că legislația permite acum inclusiv consolidarea blocurilor private cu bani publici, însă procedurile necesare pentru realizarea lucrărilor sunt îndelungate. „Legislația a fost adaptată astfel încât inclusiv clădirile rezidențiale private să poată să fie consolidate pe fonduri publice, pe fonduri europene și pe fonduri de stat și să fie consolidate cu condiția ca oamenii să nu vândă apartamentele după asta, pe o perioadă de timp”, a declarat șeful DSU, miercuri seară, la B1 TV.
Problema este însă durata mare a lucrărilor, mai ales atunci când finanțarea provine din fonduri publice. „Există deja măsuri luate, dar, din păcate, măsurile de consolidare a unei clădiri durează foarte mult, mai ales dacă vorbim de fonduri publice, sunt licitații, sunt proceduri pe care autoritățile locale trebuie să le facă”, a explicat Arafat.
Șeful DSU consideră că, în cazul unor imobile foarte degradate, consolidarea nici măcar nu mai este justificată. „Unele clădiri, în mod normal, nici nu merită să le consolidezi, trebuie demolate și reconstruite”, a afirmat acesta.
Arafat a dat exemplul unor sedii ale detașamentelor de pompieri. În timp ce unele au fost consolidate, altele au fost demolate complet și reconstruite, deoarece lucrările de consolidare ar fi fost ineficiente.
Bucureștiul, doar 37 de clădiri consolidate în 32 de ani
Situația este deosebit de gravă în București, unde doar 37 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate în ultimii 32 de ani, prin programele derulate de autorități. La începutul lunii noiembrie, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic avea deschise doar 15 șantiere, deși sute de imobile sunt încadrate în primele două clase de risc seismic.
Potrivit Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru 2026, Capitala are 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și alte 491 în clasa a II-a. Un scenariu oficial privind producerea unui cutremur major în zona Vrancea estimează că peste 33.500 de clădiri din București ar putea fi grav afectate. Este însă vorba despre o simulare a pagubelor posibile, nu despre o prognoză a efectelor următorului seism.
Consolidările sunt îngreunate nu doar de procedurile administrative și de costuri, ci și de dificultatea obținerii acordului proprietarilor, de necesitatea relocării temporare a locatarilor și de complexitatea intervențiilor asupra structurilor de rezistență. În unele cazuri, proiectele rămân blocate ani întregi, deși majoritatea proprietarilor sunt de acord cu lucrările.
