Mișcarea studențească s-a născut în urma unei tragedii și a început cu blocarea străzilor de către studenți. Ulterior, protestele au devenit aproape zilnice, transformându-se într-o mișcare națională împotriva corupției și a neglijenței guvernului.
În mai puțin de doi ani, studenții au reușit să pună capăt celor 14 ani de dominație politică ai lui Aleksandar Vučić. Partidul său, Partidul Progresist Sârb (SNS), a pierdut treptat din susținere, iar în cele din urmă a eșuat într-un scrutin care s-a transformat într-un referendum privind viitorul Serbiei, comentează BBC după alegerile din Serbia.
De la Belgrad la Novi Sad și Niš, atmosfera a fost euforică, în timp ce susținătorii s-au adunat în piețele centrale sau în fața sediilor mișcării „Lista Studenților – Studenții înving”. Într-o postare pe rețelele sociale, studenții au declarat: „Serbia este liberă”.
Cel mai simbolic moment a fost dispariția așa-numitului „Ćaciland”, o tabără de corturi pro-Vučić amenajată în urmă cu 18 luni în Parcul Pionierilor din centrul Belgradului, în fața Parlamentului Serbiei. Gardurile metalice au fost dărâmate în timp ce oamenii strigau: „Vučić pleacă!”.
Cum au schimbat studenții Serbia
Mișcarea nu are lideri evidenți și nici rădăcini în politică, însă „Lista Studenților – Studenții înving” a atras alegători din întregul spectru al societății sârbe care se opun guvernului.
Mișcarea a prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din Parlament, însă niciun student nu s-a aflat pe lista electorală.
În timp ce se alătura, săptămâna trecută, studenților care mărșăluiau spre Belgrad, Ilija Srdanović, medic cardiolog și candidatul aflat în fruntea listei, a declarat că istoria este rescrisă: „Energia este de neoprit”.
„Le oferim cetățenilor noștri valorile fundamentale ale unei societăți civilizate, de care actualul regim i-a privat în mod repetat”, a declarat el pentru BBC.
Totul a început la 1 noiembrie 2024, când acoperișul din beton al intrării în gara din Novi Sad, al doilea cel mai mare oraș al Serbiei, s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane.
Tragedia a fost considerată un simbol al corupției generalizate. Criticii au asociat renovarea defectuoasă a gării, care a dus la prăbușire, cu președintele Aleksandar Vučić, care se implicase îndeaproape în proiect.
„Prăbușirea acoperișului a fost picătura care a umplut paharul”, afirmă Helena Ivanov, de la institutul de analiză Henry Jackson Society.
Potrivit acesteia, momentul a fost unul extrem de emoționant, care a declanșat o campanie națională de marșuri și evenimente. Mișcarea a reușit să câștige inimile și încrederea sârbilor într-un mod în care niciun partid de opoziție nu reușise până atunci.
De la proteste la o confruntare directă cu Vučić
Ceea ce a început ca o serie de proteste săptămânale ale studenților, organizate în campusuri universitare și pe străzile orașelor pentru a cere dreptate, s-a transformat rapid într-o mișcare națională. Aceasta a ajuns să cuprindă segmente mult mai largi ale societății sârbe, inclusiv fermieri, actori și judecători, implicând adesea comunități locale.
Partidul SNS al lui Vučić a fost vizibil afectat, iar în ianuarie 2025 premierul de atunci și-a dat demisia, declarând că dorește „să detensioneze situația”.
În martie 2025, Belgradul a găzduit cel mai mare protest antiguvernamental din istoria Serbiei. Pe măsură ce mișcarea studențească, lipsită de o conducere centralizată, a căpătat tot mai multă forță, participanții s-au organizat prin adunări studențești, cunoscute sub numele de „plenuri”.
Când Vučić a anunțat alegeri anticipate luna trecută, studenții erau deja pregătiți.
„Au reușit să transforme acel impuls emoțional într-o organizație propriu-zisă și să-i învețe pe oameni cum să protejeze corectitudinea procesului electoral în secțiile de votare”, a explicat Helena Ivanov.
„Mesajul a fost clar: statul trebuie guvernat prin respectarea legii, nu prin folosirea legii pentru a controla oamenii”, a declarat Gordana Delić, coordonatoarea programului pentru Balcani al German Marshall Fund din Statele Unite. Ea a spus că votul de duminică a fost, în esență, un referendum.
Inițial, Vučić a încercat să-i prezinte pe protestatari drept oameni „bine intenționați”, însă, înaintea alegerilor, i-a acuzat că încearcă să „distrugă” Serbia.
Chiar și după ce a recunoscut înfrângerea duminică seara, el a lansat acuzații nefondate, susținând că studenții ar fi fost sprijiniți de „țări europene” neidentificate și de ceea ce a numit „statul profund american”.
Cine va conduce Serbia de acum înainte?
Un lucru este cert: studenții nu vor conduce direct țara, deoarece nu au candidat la alegeri. A fost o decizie calculată, întrucât alegătorii ar fi putut fi reticenți să voteze o listă formată din persoane cu puțină experiență de viață.
Deși candidatul aflat în fruntea listei a fost Ilija Srdanović, profesor de cardiologie la Novi Sad, acesta nu este considerat un favorit pentru funcția de prim-ministru.
Puțini dintre candidați se remarcă drept potențiali lideri ai viitorului guvern.
Se estimează că cel puțin 135 de persoane de pe listă au obținut mandate parlamentare. Printre acestea se numără fostul star al baschetului Dejan Bodiroga, aflat pe locul 24, actorul cunoscut Tihomir Stanić, de pe locul 8, cântărețul de operă Nikola Mikić, de pe locul 46, fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić, de pe locul 27, precum și un număr considerabil de profesori.
Numele lui Šoškić a fost vehiculat în legătură cu funcția de prim-ministru. Acesta a vorbit public despre reformele economice pe care le-ar implementa și a fost criticat în repetate rânduri de presa proguvernamentală.
Care este programul mișcării?
Parlamentarii aleși vor avea sarcina de a pune în aplicare ceea ce reprezintă, în esență, un program politic.
Potrivit studenților, aceștia au căutat persoane capabile să intre în instituțiile statului, „să-și facă treaba în mod responsabil și să nu uite de ce se află acolo”.
Programul mișcării cuprinde 11 puncte, printre care se numără:
- Combaterea corupției, inclusiv prin înființarea unei unități de poliție care să-i aresteze pe cei responsabili.
- Reformarea Ministerului de Interne, prin îndepărtarea oficialilor care au încălcat regulile în timpul intervențiilor împotriva protestatarilor sau care au legături cu criminalitatea organizată.
- Reformarea peisajului mediatic din Serbia și eliberarea radiodifuzorului public de sub control politic.
- Oprirea numirilor pe criterii de partid în funcțiile de conducere ale companiilor de stat.
Vučić și partidul SNS neagă acuzațiile de corupție și că ar încerca să influențeze mass-media.
Va mai fi o mișcare studențească în lipsa studenților?
Deși nu au fost aleși în Parlament, studenții sunt cei care au făcut promisiuni în numele mișcării în fața poporului sârb și vor fi supuși presiunilor pentru a le respecta.
Cetățenii obișnuiți pe care i-au ales să reprezinte mișcarea au primit sarcina de a „transfera în instituțiile statului o parte din lupta pe care o ducem de un an pe străzi”, au explicat studenții.
În discursul susținut duminică seara, Vučić le-a spus susținătorilor săi că studenții au distrus doi ani din viața Serbiei și că vor fi învinși „mai repede decât cred”.
