Cozi lungi s-au format, duminică dimineață, la secțiile de votare din Serbia, în ziua confruntării electorale dintre liderul autoritar Aleksandar Vučić și o mișcare a studenților care de aproape doi ani organizează proteste împotriva sa.
Alegătorii au venit de la primele ore ale zilei la secțiile de votare. Observatorii electorali locali au declarat că prezența la vot în primele trei ore a fost mai mult decât dublă față de cea de la ultimele alegeri parlamentare, din 2023, relatează Washington Post.
La Belgrad, Vučić a așteptat și el la coadă, alături de soția sa, timp de aproape două ore înainte de a vota. Ulterior, le-a spus jurnaliștilor că speră într-o zi electorală pașnică și a dat asigurări că, împreună cu partidul său, va respecta rezultatul scrutinului.
„Voia poporului este voia lui Dumnezeu: vox populi, vox dei”, a spus Vučić. „Dacă pierdem, vom recunoaște voința exprimată la urne. Dacă o să câștigăm, nimeni nu ne va putea lua victoria.”
Vučić a menționat că tabăra sa va prezenta estimări credibile la aproximativ trei ore după închiderea urnelor, programată pentru ora locală 20:00 (21:00 ora României). Întrebat dacă prezența ridicată la vot ar putea indica dorința populației de a vedea o schimbare, fostul președinte a răspuns: „Să așteptăm rezultatul”.
După ce a votat în orașul Novi Sad, din nordul Serbiei, Ilija Srdanovici – un medic care ocupă prima poziție pe lista celor 250 de candidați ai unei mișcări de tineret – a afirmat că aceste cozi lungi prevestesc „o prezență record în istoria recentă a Serbiei”.
„Sper ca această zi să se desfășoare într-o atmosferă democratică și pașnică și să reușim să alegem, în mod legitim, un nou guvern în Serbia”, a declarat Srdanovici.
Miza alegerilor din Serbia
Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vučić în septembrie, survin după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului tot mai pronunțat. Protestele au izbucnit după ce 16 persoane au murit în urma prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad, în 2024. De atunci, mișcarea tinerilor a obținut o susținere largă.
Deși Vučić – a cărui guvernare a devenit tot mai autoritară – a reușit în trecut să surclaseze constant opoziția sârbă fragmentată, mișcarea tinerilor (care nu are un lider unic) s-a dovedit a fi un adversar redutabil. Aceasta a zdruncinat controlul ferm pe care Vučić îl exercită asupra puterii în Serbia, într-un mod în care nimeni altcineva nu a reușit în cei 14 ani de când partidul său se află la guvernare.
O victorie a studenților ar reprezenta o schimbare politică profundă în această țară balcanică cu aproximativ șase milioane de locuitori, amintind de înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria, în luna aprilie. De asemenea, ar putea oferi un model pentru alte mișcări studențești din Europa, care în ultimele săptămân, au ieșit în stradă pentru a protesta - în unele cazuri, violent - împotriva standardelor educaționale scăzute și a lipsei de perspective, notează Reuters.
Ce spun sondajele
Deși cei 6,4 milioane de alegători din Serbia au de ales între 18 partide care speră să intre în Parlamentul cu 250 de locuri, scrutinul a căpătat forma unui referendum între Partidul Progresist Sârb (de dreapta), condus de Vučić, și „Lista Studenților”, formațiune susținută de tineri.
Se estimează că principalii competitori se află la egalitate în sondaje, ceea ce face ca alegerile de astăzi să fie cea mai strânsă cursă electorală din ultimii ani. Ambele tabere susțin că se află în avantaj, iar unii analiști se tem de o instabilitate post-electorală în cazul unui rezultat strâns.
Prezența ridicată la urne ar putea împinge majoritatea partidelor mai mici sub pragul de 3% necesar pentru a intra în Parlament.
Vučić a declarat că tabăra sa își va recunoaște înfrângerea dacă va pierde scrutinul. Totuși, el a avertizat că orice proteste care ar putea izbucni – invocând fraude în cazul unei victorii a partidului său – vor fi înăbușite imediat.
Comisia Electorală de Stat va anunța luni rezultatele oficiale.
