La șase luni după scrutinul parlamentar, Bulgaria se pregătește să își aleagă noul președinte. Campania electorală a fost puternic influențată de recentele atacuri cu drone asupra navelor din Marea Neagră.
Deși în Bulgaria funcția de președinte este în mare parte una ceremonială, alegerile din 25 octombrie, urmate eventual de un al doilea tur pe 1 noiembrie, reprezintă un test important pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev.
Partidul acestuia a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, asigurându-și o majoritate fără precedent, prima de acest fel în Bulgaria în aproape trei decenii.
Pe buletinul de vot figurează 27 de candidați, dar competiția s-a redus la un duel între președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care a fost vicepreședinte în timpul celor două mandate ale lui Rumen Radev și este susținută de prim-ministru, și fostul premier interimar Andrei Ghiurov, sprijinit de partidele de opoziție.
Rolul președintelui
Conform Constituției Bulgariei, președintele întruchipează unitatea națională. El sau ea reprezintă țara pe plan internațional (cu anumite excepții), este comandantul suprem al forțelor armate, numește membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai diferitelor organisme de reglementare, poate desemna guverne interimare și are drept de veto asupra legislației.
Politologul Hristo Pancugov, de la Noua Universitate Bulgară din Sofia, consideră că, deși atribuțiile președintelui sunt limitate formal, funcția este deosebit de importantă în contextul actual.
„Pentru prima dată în istoria democratică modernă a Bulgariei, avem o majoritate absolută necontestată, care nu este menținută de o coaliție, ci de un singur partid politic, în fața unei opoziții aflate în plin declin”, a declarat el, pentru DW.
Pancugov a adăugat că ar fi fost preferabil ca dezbaterea electorală să se concentreze mai mult asupra întrebării dacă președintele poate acționa ca un factor de echilibru instituțional.
Andrei Ghiurov a reluat această idee într-un interviu acordat DW: „Asistăm la o concentrare a puterii care poartă întotdeauna semnele unei alunecări către autocrație. Un președinte trebuie să știe când să spună nu.”
Iliana Iotova a refuzat solicitarea DW de a acorda un interviu.
Impactul războiului din Ucraina
La început, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri de mici dimensiuni, lipsa dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale între principalii candidați.
În ultimele săptămâni, însă, după atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră, diferențele de poziționare ale celor doi favoriți în privința sprijinului pentru Ucraina au ieșit în prim-plan.
Inițial, guvernul bulgar a refuzat invitațiile de a participa la „Coaliția de Voinţă” și la inițiativa NATO împotriva dronelor, dar și-a schimbat poziția în privința celei din urmă după recentele incidente din Marea Neagră.
Iotova a pledat pentru crearea unei „Coaliții a Păcii”, în cadrul căreia Bulgaria ar avea, în opinia sa, o voce diplomatică mai puternică în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Există mulți belicoși în țara noastră; eu nu sunt unul dintre ei”, a declarat ea, la un miting electoral. „Atât timp cât voi fi președinte și dacă îmi veți acorda încrederea voastră, niciun soldat bulgar nu va merge în Ucraina.”
Iotova a încercat să liniștească alegătorii că trupe bulgare nu vor fi trimise în Ucraina, deși această eventualitate nu a reprezentat o temă majoră în dezbaterea publică și a fost exclusă printr-o declarație parlamentară adoptată în 2025, care reafirma că armata bulgară nu va participa la ostilitățile de acolo.
Cu toate acestea, recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au exercitat noi presiuni atât asupra președintei, cât și asupra partidului de guvernământ Bulgaria Progresistă.
Efectul atacurilor cu drone din Marea Neagră
„Atacurile cu drone din Marea Neagră au adus situația geopolitică, până atunci abstractă, direct în viața de zi cu zi a fiecărui bulgar”, a declarat Boriana Dimitrova, partener administrativ al agenției de cercetare sociologică Alpha Research.
Mulți lideri europeni, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru aceste atacuri. Faptul că liderii bulgari nu au indicat clar un vinovat a alimentat frustrări în întreaga țară.
După primul atac, președinta Iotova a convocat Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională. Declarația adoptată ulterior nu a identificat sursa amenințării din Marea Neagră.
O săptămână mai târziu, după al doilea atac, premierul Radev a afirmat: „Nu avem dovezi solide și clare pentru a acuza o anumită parte, însă logica sugerează că rezultatul este în avantajul Rusiei.”
Ulterior, el l-a convocat la discuții pe ambasadorul Rusiei.
Critici față de o politică externă „ambiguă”
Poziția guvernului și a președintei începe să influențeze cursa electorală. „Observăm o ușoară scădere a sprijinului pentru Iliana Iotova. Aceasta nu îi amenință poziția de lider în primul tur, dar există totuși un recul cauzat de ambiguitatea unor poziții pe care le-a adoptat”, a spus Boriana Dimitrova.
Odată cu transformarea securității într-un subiect central al dezbaterii publice, mai mulți bulgari au ieșit în stradă la Sofia pentru a protesta faţă de ceea ce consideră a fi o poziție ambiguă a autorităților în politica externă.
„Cred că atacurile cu drone din Marea Neagră și atitudinea complet lipsită de fermitate a președintei, a prim-ministrului și a tuturor celor care acționează la unison au devenit picătura care a umplut paharul. În ajunul alegerilor prezidențiale, acest lucru ar trebui să devină un catalizator”, a declarat pentru DW una dintre protestatare, Vlada Țenova.
Aceste evoluții se reflectă și în cel mai recent sondaj Alpha Research. Deși prezența la vot estimată este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți s-a redus: Iotova rămâne pe primul loc și îl devansează pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale în primul tur, însă avantajul este mai mic decât anterior.
Cine ar putea deveni arbitrul alegerilor?
Totuși, aceste evoluții nu indică neapărat o schimbare a raportului de forțe. Potrivit lui Pancugov, campania lui Ghiurov a fost afectată de întârzierea cu care și-a anunțat candidatura, de lipsa de energie și de faptul că înainte de a intra în cursă a comentat foarte rar actualitatea politică.
În plus, susținătorii candidatului partidului naționalist pro-rus Vazrajdane („Renașterea”), clasat pe locul al treilea în sondajele Alpha Research, ar fi cei mai înclinați să o susțină pe Iotova într-un al doilea tur.
Un factor decisiv ar putea fi faptul că atât GERB, cât și DPS, două dintre partidele tradiționale care au atras împreună peste 660.000 de voturi în aprilie, nu au desemnat un candidat propriu pentru președinție.
Potrivit Alpha Research, jumătate dintre susținătorii GERB nu intenționează să voteze în primul tur. Partidul a dominat scena politică bulgară timp de 17 ani, dar a pierdut puterea în decembrie, în urma unor proteste anticorupție de amploare, susținute de partidele care îl sprijină pe Andrei Ghiurov.
Majoritatea celorlalți simpatizanți GERB sunt așteptați să voteze pentru Ghiurov, deoarece partidul s-a aflat în mod tradițional în opoziție față de Partidul Socialist Bulgar, formațiunea din care provine Iliana Iotova.
În același timp, campania lui Ghiurov și partidele naționaliste beneficiază de o mobilizare sporită, acestea din urmă atrăgând alegători nemulțumiți de reacția prudentă a guvernului la atacurile cu drone.
„Putem privi aceste alegeri ca pe primul test de încredere pentru partidul care a câștigat recent scrutinul parlamentar”, a declarat Boriana Dimitrova. „În vremuri liniștite, centrul politic atrage cea mai mare atenție; în perioade turbulente, candidații care adoptă poziții mai clare, indiferent de direcția lor, capătă o vizibilitate mai mare.”
Mihail Ivanov
Ludovic Orban spune că serviciile sunt implicate în formarea Guvernului. SRI îi răspunde și acuză „un limbaj suburban”
Mii de muncitori străini vor să-și aducă familiile în România. „Nu e atât de scump ca în alte țări, ca Italia sau Germania”
U Cluj, anunț despre transferul lui Nicolae Stanciu
Niculescu își completează echipa cu al doilea om din MAE. Consulul României la Lyon, rechemat de la post
