Două nave s-au scufundat în faţa coastelor Bulgariei și României după atacuri cu drone în ultimele zile. Sofia a evitat să indice direct Rusia ca responsabilă. Ce înseamnă acest lucru pentru securitatea la Marea Neagră?
Deși securitatea în Marea Baltică și amenințarea provocărilor rusești din această zonă fac în mod regulat obiectul dezbaterilor publice, securitatea în Marea Neagră primește uneori mai puțină atenție în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deși Marea Neagră reprezintă într-o anumită măsură o linie activă a frontului.
Există mai multe motive pentru care securitatea Mării Negre este o problemă atât de complexă, însă două incidente petrecute în ultimele zile au evidențiat cât de precar este echilibrul din această regiune.
Pe 6 octombrie, două cargouri, Alfa Watan și Able, au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră.
Alfa Watan s-a scufundat, iar echipajul său nu a fost găsit. Bulgaria a desfășurat o operațiune de căutare și salvare, care a fost însă suspendată miercuri dimineață.
Echipajul navei Able, care a fost avariată, a fost salvat de o navă bulgară aflată în apropiere. Doi membri ai echipajului au fost transportați la spitalul militar din Varna.
Cu o zi înainte, un alt cargo, Royad Mammadov, a fost lovit de o dronă și s-a scufundat în largul coastelor României. Doi membri ai echipajului și-au pierdut viața.
Mai multe atacuri recente asupra navelor
Aceste incidente nu sunt izolate. În ultimele luni au avut loc mai multe atacuri asupra navelor comerciale care transportau cereale din Ucraina.
Drept urmare, este tot mai contestată convingerea că partea vestică a Mării Negre, zona din largul coastelor Bulgariei și României, este relativ sigură.
„Frontul din Marea Neagră se extinde în mod evident și nu ar mai trebui să privim doar Marea Baltică drept o posibilă zonă de escaladare și de acțiuni agresive”, a declarat Ruslan Trad, expert în securitate globală și cercetător asociat al Laboratorului de Cercetare Criminalistică Digitală al Atlantic Council.
Premierul minimizează atacurile cu drone
Premierul bulgar Rumen Radev a minimalizat atacurile asupra navelor, afirmând că nave se scufundă în mod constant în Marea Neagră și că atacurile cu drone de marți „probabil nu reprezintă cel mai grav incident”.
Guvernul Bulgariei a calificat atacul asupra celor două nave drept o „încălcare absolut inacceptabilă a dreptului internațional”, însă s-a abținut să ceară explicit Rusiei să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.
În schimb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost categoric. El a declarat că armata ucraineană a asigurat Bulgaria că nu este responsabilă pentru atac și a indicat direct Rusia drept autor.
După reuniunea Consiliului Național de Securitate de miercuri, a fost emisă o declarație care, încă o dată, nu a identificat sursa amenințării din Marea Neagră.
Radev a afirmat că încărcătura și direcția de deplasare a navelor oferă, „din punct de vedere logic”, motive pentru a suspecta Rusia, însă a subliniat că nu există dovezi concrete. El l-a contrazis totodată pe Zelenski, spunând că o astfel de conversație nu a avut loc.
Anterior, Radev declarase că „dacă războiul nu este încheiat la timp, el va continua să se extindă”.
În mod similar, ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova, a afirmat că „trebuie să susținem toate eforturile diplomatice posibile pentru a pune capăt acestui război”.
Refuzul administrației Radev de a afirma clar că agresiunea rusă pune în pericol regiunea nu este un fenomen nou.
Este Bulgaria o „verigă slabă” a apărării europene?
Pentru Rumena Filipova, președinta Institutului de Analiză Globală, acesta este un exemplu al modului în care Bulgaria pare să fie o verigă slabă în apărarea Europei împotriva influenței nocive exercitate de Rusia și China. „Această slăbiciune provine din lipsa unui răspuns instituțional serios la atacurile hibride de orice fel, din absența măsurilor adecvate și din tendința generală de a minimiza incidentele”, a declarat ea pentru DW.
„Autorul nu este numit explicit, deși partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO au emis deja numeroase avertismente cu privire la pașii agresivi pe care Rusia i-ar putea face împotriva Europei”, a adăugat Filipova.
Potrivit acesteia, discursul guvernului bulgar despre pace, fără a preciza condițiile sau consecințele pentru securitatea Ucrainei și a Europei, demonstrează indulgență față de Moscova și ridică întrebări privind orientarea geopolitică a Sofiei.
Fără dovezi definitive
Unul dintre membrii supraviețuitori ai echipajului navei Able a declarat că el crede că atacul a fost efectuat de Rusia, deoarece nava transporta cereale ucrainene.
Ruslan Trad subliniază însă că mărturia membrului echipajului reprezintă o ipoteză a unui martor ocular, nu o dovadă incontestabilă.
„Logica motivului indică totuși Rusia, deoarece este statul care amenință în mod sistematic navigația către porturile ucrainene”, a spus el. „Până la apariția unor date mai concrete, formularea cea mai exactă ar fi: «responsabilitate rusă probabilă, dar nedovedită», fără a exclude alte posibilități.”
Trad a mai arătat că instituțiile bulgare nu au suficientă experiență în atribuirea atacurilor cu drone maritime produse în zona economică exclusivă a Bulgariei.
„Când sistemul este nesigur, reacția instituțională cea mai sigură este să nu spună nimic până când nu există certitudine. Aceasta este prudență, dar este și o alegere politică”, a explicat el.
Consecințele economice
Nu este de așteptat un răspuns militar direct și nici activarea Articolului 5 al NATO, care garantează apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru.
Zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră nu reprezintă teritoriu suveran bulgar. Prin urmare, atacurile asupra navelor din această zonă nu constituie un atac direct împotriva Bulgariei sau, în cazul navei Royad Mammadov, împotriva României.
Cu toate acestea, Ruslan Trad consideră că aceste trei incidente distrug iluzia potrivit căreia partea vestică a Mării Negre este o zonă sigură datorită distanței față de linia frontului din Ucraina.
„Acest lucru va crește presiunea pentru o monitorizare maritimă mai strictă, pentru consolidarea capacităților de deminare, pentru coordonarea dintre serviciile de gardă de coastă și pentru schimbul de informații între aliați”, a spus el.
Potrivit lui Trad, efectul real va fi înăsprirea regimului de transport maritim: recomandări de navigație mai stricte, prime de asigurare mai mari și dificultăți crescute în recrutarea echipajelor.
„Pot fi anticipate și consecințe economice pentru afacerile locale. Imaginați-vă impactul asupra pescarilor dacă ar trebui să rămână constant în porturi de teama unor noi atacuri. Acesta este efectul urmărit de astfel de lovituri”, a adăugat el.
Rolul Turciei și influența Chinei
Rumena Filipova consideră că, deși România, Bulgaria și Turcia și-au consolidat grupul comun de deminare din Marea Neagră la summitul NATO din acest an de la Ankara, acest lucru nu este suficient.
Ea susține că există lacune mult mai importante în capacitățile de apărare navală: „Modernizarea forțelor navale ale Bulgariei trebuie accelerată și este necesară o coordonare mult mai strânsă, în special cu România. Totuși, de peste un deceniu, autoritățile bulgare au minimalizat sau ignorat ideea dezvoltării unor forțe navale comune și a unei coordonări extinse, iar această tendință continuă și astăzi.”
O altă întrebare este cum va reacționa Turcia la aceste evoluții. Toate cele trei nave aparțineau unor companii turcești, iar o parte dintre membrii echipajelor erau cetățeni turci.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a discutat miercuri cu președintele rus Vladimir Putin despre securitatea navigației în Marea Neagră.
Ruslan Trad subliniază că Ankara dispune de mai multe instrumente de influență în regiune: controlul asupra strâmtorilor în baza Convenției de la Montreux, cea mai mare flotă din Marea Neagră și rolul de mediator între Moscova și Kiev.
„Un scenariu realist este intensificarea diplomației, coordonarea cu Bucureștiul și Sofia și exercitarea de presiuni pentru garantarea navigației în siguranță, probabil în cadrul actualei cooperări trilaterale de deminare. Dacă se va confirma că cetățeni turci au fost uciși într-un atac deliberat, poziția Ankarei ar putea deveni semnificativ mai fermă”, a declarat el.
Filipova consideră că securitatea Mării Negre este deja percepută drept o problemă centrală nu doar pentru regiune, ci și pentru NATO în ansamblu.
În opinia sa, coordonarea dintre statele riverane este insuficientă, ceea ce înseamnă că răspunsurile la amenințări nu provin dintr-un front comun, situație care trebuie schimbată urgent.
Filipova atrage atenția și asupra influenței Chinei în regiune și a conexiunilor sale cu Rusia. „Vedem nu doar amenințarea militară directă din partea Rusiei, ci și o amenințare mai subtilă din partea Chinei, despre care se vorbește mai puțin în spațiul public. Beijingul încearcă să dobândească active strategice în porturi, obținând astfel influență asupra comerțului și infrastructurii critice”, a spus ea. „Având în vedere cooperarea strânsă dintre China și Rusia, aceasta reprezintă o amenințare dublă pentru regiunea Mării Negre”, a conchis Filipova.
Compusul din rodie și efectul lui neașteptat asupra inimii
Olympique Marseille face pasul următor în privința lui Ianis Hagi după ce i-a obținut acordul pentru transfer
Horoscop zilnic: 9 octombrie
Avertisment BM: Concentrarea exporturilor auto expune România. Deficit comercial de 12,5 miliarde de euro al sectorului mașini
