Europa vrea să rămână alături de Ucraina, în ciuda sprijinului erodat

Europa vrea să rămână alături de Ucraina, în ciuda sprijinului erodat
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

„Coaliția celor dispuși” să sprijine Ucraina se reunește la Berlin. În discuție este și posibilitatea ca Europa să participe pe viitor la negocierile privind viitorul țării.

Desfășurare de gală la Berlin, din nou pe tema Ucrainei: aproximativ 20 de șefi de stat și de guvern, în principal din Europa, vin joi în capitala Germaniei. Vor să discute despre viitorul țării atacate de Rusia din februarie 2022. Și care se află din nou în fața unei ierni grele.

Poliția a anunțat deja ample măsuri de securitate în cartierul guvernamental din Berlin, așa cum se întâmplă mereu când este așteptată prezența unor participanți de rang înalt. Deocamdată nu este clar dacă printre aceștia se va număra și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Se pare însă că vor veni principalii negociatori americani, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cel puțin așa au relatat marți, independent unele de altele, mai multe instituții de presă.

ADVERTISING

„Coaliția de voință” este grupul celor 36 de state hotărâte să nu renunțe la sprijinirea Ucrainei atacate. Spre deosebire de alte formate, acest grup nu se gândește doar la modalitățile de a ajuta Kievul în prezent, militar și financiar.

Grupul de state, condus de Germania, Franța și Marea Britanie, este dispus, în principiu, să participe și la monitorizarea unei eventuale încetări a focului chiar pe teritoriul Ucrainei, precum și la garanțiile de securitate pentru Ucraina, care ar fi atunci complicate. Dacă se va ajunge acolo. Inițiativa există din martie 2025, când grupul de state s-a reunit pentru prima dată la Londra. Acum este rândul Berlinului să fie gazdă.

Dar ce poate realiza cu adevărat acest grup de state?

Stefan Meister, de la Societatea Germană pentru Politică Externă (DGAP), nu își face prea mari speranțe. Într-un interviu acordat DW, Meister identifică „problema fundamentală” în faptul „că nu există o propunere europeană. Nu există o propunere privind garanțiile de securitate care ar fi puse pe masă, ce fel de trupe. Ce s-ar pune la dispoziție pentru a asigura respectarea unei încetări a focului. Unde s-ar accepta compromisuri”

Merz: „Participarea Germaniei este acum certă”

Totuși, reuniunea are loc într-un moment în care unii observatori cred că lucrurile au început să se miște în privința găsirii unei căi de a pune capăt războiului.

La discuțiile de acum câteva zile de la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, Rusia, Ucraina și SUA nu au reușit, ce-i drept, să convină decât asupra unui schimb de prizonieri. Dar este totuși ceva.

Urmează alte discuții, iar șansele ca și Europa să aibă pe viitor un cuvânt de spus despre război și pace în Ucraina nu au mai părut de mult atât de mari.

Atât americanii, cât și conducătorii Rusiei au reproșat în repetate rânduri Europei că nu vorbește cu o singură voce. Imediat a început și în Europa, între șefii de stat și de guvern din UE, de pildă, o dezbatere despre cine ar putea participa la discuții în numele ei.

Poate cancelarul Friedrich Merz (CDU)? Acesta declara vineri, după summit-ul UE de la Dublin, în Irlanda, că „în următoarele săptămâni ar urma să aibă loc, pentru prima dată, negocieri concrete de pace la care Europa să fie reprezentată. Participarea Germaniei este certă, acest lucru este cât se poate de clar.”

Europa va vorbi, se pare, tot cu mai multe voci

Dar ce înseamnă asta? Că Germania vorbește singură în numele tuturor statelor Europei? Mai degrabă nu. În numele Europei, după cum s-a afirmat și luni la Berlin, ar urma să vorbească statele E3, adică Germania, Franța și Marea Britanie, care nu este membră a UE, poate și Polonia precum și Italia. Și reprezentanți oficiali ai UE, precum președintele Consiliului European, António Costa.

Stefan Meister, de la DGAP, consideră că această dezbatere spune multe despre presiunile la care este supusă și Europa: „Poziționarea europeană ține mai degrabă de chestiuni de politică internă decât de evoluția negocierilor. Toți trebuie să arate că participă într-o formă sau alta la discuții. Anul viitor avem alegeri în Franța și în Polonia. Și încă nu este clar cum va continua sprijinul francez pentru Ucraina”.

În orice caz, purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului german, Sebastian Hille, s-a străduit luni să tempereze dezbaterea privind un eventual rol al lui Friedrich Merz de negociator-șef. La conferința de presă a guvernului, oficialul de la Berlin a precizat că „nu este vorba să discutăm despre persoane, ci să-l facem pe Putin să înțeleagă în sfârșit că trebuie să vină la masa negocierilor, astfel încât să avem măcar posibilitatea de a ajunge la pace”.

Europa are nevoie de perseverență

Săptămâna trecută, negociatorul american Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, se exprimase însă puțin diferit. La Abu Dhabi, Kushner spusese: „Dacă Europa ar putea identifica o persoană care să vorbească în numele ei, ar fi un succes mai mare decât să-i convingem pe ruși să o implice”.

În legătură cu această declarație, purtătorul de cuvânt al guvernului, Hille, a spus luni: „Forța Europei stă tocmai în comunitatea și unitatea mai multora. Și să nu ne lăsăm impuse discuțiile pe care alții vor să le poarte pentru a reduce totul la această chestiune”.

Potrivit lui Hille, rămâne valabil faptul că pacea în Ucraina nu poate fi obținută decât pas cu pas. Și Europa are acum nevoie de răbdare, de perseverență. Și de disponibilitatea de a depune eforturi îndelungate pentru a depăși obstacole dificile.

Sondajele din Germania arată o scădere a sprijinului pentru Ucraina

Susținătorii europeni ai Ucrainei sunt sub presiune și pentru că atitudinea populației față de acest sprijin se schimbă, inclusiv în Germania. Dacă la începutul războiului, în primăvara anului 2022, o majoritate foarte largă era în favoarea participării la apărarea Ucrainei, între timp, procentele au scăzut considerabil.

Potrivit celui mai recent sondaj ARD-Deutschlandtrend pe această temă, realizat în septembrie 2026, 52% dintre alegători mai susțin livrările de arme, în timp ce 42% le resping, considerându-le excesive. Este cel mai ridicat nivel de opoziție de la începutul războiului.

Un alt studiu, realizat pentru WDR în noiembrie 2026, arată că ajutorul pentru Ucraina polarizează acum Germania mai puternic decât tema imigrației. În acest studiu, 54% se pronunță pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, în timp ce aproape 29% susțin, în schimb, o apropiere de Rusia, în pofida războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

Jens Thurau

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google