Discuțiile despre arhitectura de securitate au provocat îngrijorare în rândul europenilor, care suspectează că Rusia încearcă să folosească acest subiect pentru a distrage atenția de la războiul din Ucraina și pentru a obține o influență mai mare asupra deciziilor luate la nivelul continentului.
În prezent, două cuvinte sunt suficiente pentru a-i neliniști pe europeni: arhitectura de securitate, subliniază Euronews.
Subiectul a ajuns în centrul negocierilor menite să pună capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina, după ce președintele american Donald Trump a sugerat încheierea unui „acord foarte mare și frumos”, care „ar putea implica întreaga Europă”.
Ulterior, trimisul său special, Jared Kushner, a publicat un mesaj amplu pe rețelele de socializare, în care a prezentat mai multe principii pentru crearea unui „mediu de securitate mai stabil și mai previzibil” pe continent.
Mesajul lui Kushner a trecut însă cu vederea faptul că Moscova a lansat o invazie la scară largă împotriva unui stat suveran, recunoscut pe plan internațional. În schimb, oficialul american a pus accentul pe „decenii de neîncredere” și pe „preocupări de securitate divergente” între Europa și Rusia.
„De mai bine de 30 de ani, Europa și Rusia au încercat să stabilească un cadru de securitate durabil”, a scris acesta.
Formularea a stârnit nemulțumirea europenilor, care au atras rapid atenția că nu statele europene, ci Rusia este cea care a subminat arhitectura de securitate construită în secolul trecut.
„Avem deja o arhitectură de securitate europeană”, a declarat luni, la o reuniune G7 desfășurată la Paris, șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
„Singura care încalcă această arhitectură de securitate este Rusia. De aceea, trebuie să ne asigurăm că, în cadrul negocierilor, există concesii clare din partea Moscovei. În caz contrar, vom continua să asistăm la astfel de atacuri”, a avertizat ea.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei este considerat o încălcare a mai multor acorduri internaționale, printre care Actul Final de la Helsinki din 1975 și Carta de la Paris din 1990, documente care stau la baza Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
De asemenea, Moscova a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care s-a angajat să nu recurgă la folosirea forței împotriva Ucrainei, cu excepția situațiilor de autoapărare, precum și Actul Fondator NATO-Rusia din 1997, care garantează integritatea teritorială a tuturor statelor.
Rusia a fost acuzată și de comiterea unor crime de război, inclusiv a crimei de agresiune, ignorând în mod flagrant dreptul internațional.
„Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum încearcă Rusia să ne facă să credem, ci de simpla restabilire a arhitecturii de securitate existente”, a declarat ministrul german de Externe, Johann Wadephul, susținând aceeași poziție ca Kaja Kallas.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, în timpul unei vizite în România, că „discuțiile relevante despre arhitectura de securitate a Europei pot avea loc doar după obținerea unui armistițiu în Ucraina”.
Ea a subliniat că acest lucru trebuie să se întâmple numai în condițiile în care Europa participă la negocieri.
„Un acord privind viitorul Ucrainei și al Europei, încheiat fără ca noi să fim la masa discuțiilor, nu ar fi doar lipsit de înțelepciune. Ar fi, de fapt, imposibil”, a afirmat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.
„Trump face jocul lui Putin”
Reacțiile ferme ale liderilor europeni vin într-un moment în care aceștia încearcă să readucă diplomația pe un făgaș normal, după evenimentele îngrijorătoare din octombrie. Atunci, Donald Trump a încheiat cu președintele rus Vladimir Putin un acord privind furnizarea de motorină, a relaxat sancțiuni impuse de mult timp Moscovei și l-a atacat dur pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Succesiunea rapidă a acestor evenimente a șocat Europa și a readus în atenție temerile că Trump și Putin ar putea negocia în secret un acord care să ducă la capitularea Ucrainei. În acest context, promisiunea liderului american privind un „acord mare și frumos”, care să includă întreaga Europă, a alimentat suspiciunile.
Vladimir Putin nu și-a ascuns niciodată ostilitatea profundă față de NATO, alianța creată după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a asigura descurajarea agresiunilor prin apărare colectivă.
În săptămânile dinaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, Rusia a transmis NATO un ultimatum prin care cerea oprirea extinderii alianței către est și retragerea trupelor din statele care aderaseră după 1997. Solicitările au fost respinse categoric.
La câteva luni după declanșarea războiului, Finlanda și Suedia, două țări care și-au păstrat în mod tradițional neutralitatea, au solicitat aderarea la NATO.
În ciuda acestui eșec, Putin nu a renunțat la planul său de a „distruge” NATO și de a trata separat cu statele europene, susține Judy Dempsey, cercetătoare principală la Carnegie Europe. Ea consideră că actualele discuții despre o nouă arhitectură de securitate servesc direct intereselor Rusiei.
„Este o încercare a Kremlinului și a președintelui Trump de a ocoli NATO și de a redesena arhitectura de securitate a Europei. Este, de asemenea, o încercare de a rupe legătura din cadrul alianței transatlantice, al cărei fundament este NATO”, a explicat Dempsey.
„Trump face jocul lui Putin. Europenii trebuie să spună nu acestei idei. Avem o singură arhitectură de securitate, iar aceasta se numește NATO. Nu există niciun motiv pentru a o schimba. Singurul motiv pentru care este amenințată este faptul că Rusia atacă Ucraina cu toată forța”, a adăugat ea.
Oficialii europeni implicați în procesul de pace au observat interesul deosebit al Rusiei pentru subiectul arhitecturii de securitate. Ei consideră că Moscova încearcă astfel să mute atenția de la problemele esențiale aflate pe masa negocierilor: oprirea ostilităților și oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina.
Rusia a refuzat în repetate rânduri să accepte un armistițiu, inclusiv unul temporar și limitat la anumite zone. De asemenea, Moscova se opune desfășurării trupelor occidentale pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. În paralel, și-a intensificat atacurile aeriene, încercând să lase populația ucraineană fără resurse și fără căldură înainte de venirea iernii.
În schimb, oficialii ruși vorbesc deschis despre o perspectivă mult mai amplă, aproape ca și cum Ucraina ar fi doar un detaliu secundar. Putin face frecvent referire la „cauzele profunde ale conflictului”, o formulare prin care Moscova desemnează, de fapt, extinderea NATO către est. La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, insistă asupra necesității construirii unei „noi arhitecturi de securitate” pe continentul eurasiatic.
Pentru europeni, acest discurs reflectă ambițiile Rusiei de a-și extinde sfera de influență și de a obține un rol mai important în luarea deciziilor la nivel continental. Moscova ar urmări inclusiv să obțină un drept de veto asupra viitoarelor aderări la NATO, deși nu are nicio autoritate în această privință.
„Rusia este interesată să discute despre arhitectura de securitate a Europei deoarece vrea să aibă o influență mai mare asupra deciziilor europene privind Ucraina”, a declarat Natia Seskuria, cercetătoare principală la Royal United Services Institute (RUSI).
„Prin extinderea negocierilor, Moscova încearcă să transforme viitorul Ucrainei într-o problemă secundară, inclusă într-un acord mai amplu privind relațiile dintre Rusia și Europa”, a explicat aceasta.
Includerea arhitecturii de securitate pe lista deja lungă de subiecte abordate în negocierile de pace riscă să încetinească procesul, să complice încheierea unui acord final și să provoace tensiuni între aliații NATO. Toate aceste evoluții ar servi intereselor Rusiei.
„Rusia ar putea folosi aceste discuții și pentru a accentua divergențele dintre Statele Unite și aliații lor europeni în privința descurajării, a viitoarelor aranjamente de securitate ale Europei și a nivelului garanțiilor oferite Ucrainei”, a declarat Seskuria.
„Exploatând diferențele de opinie privind concesiile care pot fi acceptate, Moscova ar putea slăbi unitatea necesară atât pentru negocierea unui acord eficient, cât și pentru menținerea acestuia”, a adăugat ea.
În momentul în care îngrijorările europenilor au atins apogeul, înaintea unei noi runde de negocieri de pace programate la Abu Dhabi, Statele Unite și Europa au publicat o declarație comună în care au subliniat că „o NATO puternică va rămâne un element central al apărării colective euro-atlantice”.
