Vladimir Putin are de gând să meargă mai departe cu campania de bombardamente asupra infrastructurii energetice și de transport a Ucrainei până nu mai rămâne nimic intact.
Scopul lui este să forţeze Ucraina să accepte cedări teritoriale, inclusiv retragerea din teritoriile din Donbas pe care încă le controlează, potrivit unor persoane familiarizate cu poziția Kremlinului, citate de Financial Times.
Moscova ar folosi negocierile actuale privind garanțiile de securitate pentru a câștiga timp, în timp ce încearcă să slăbească poziția militară a Ucrainei printr-o nouă campanie de atacuri aeriene în timpul iernii.
Potrivit uneia dintre sursele citate de publicația britanică, mesajul atribuit liderului de la Kremlin este unul fără echivoc: „Vă voi distruge întreaga infrastructură până când veți accepta. Până anul viitor, Ucraina nu va mai avea infrastructură. Toate podurile, porturile, căile ferate, infrastructura energetică și centralele electrice vor fi distruse”.
Kremlinul vrea să prelungească negocierile și să slăbească Ucraina
Potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile diplomatice purtate pe canale neoficiale, Kremlinul nu consideră că negocierile programate la Abu Dhabi, în 10-11 noiembrie, vor duce la un armistițiu real.
Putin ar urmări să recâștige avantajul pe câmpul de luptă printr-o campanie intensificată de atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice ucrainene în această iarnă.
Moscova consideră că mutarea discuțiilor de la problema teritoriilor la cea a garanțiilor de securitate reprezintă o oportunitate de a prelungi negocierile, în timp ce armata rusă continuă să diminueze capacitatea militară a Ucrainei.
Putin solicită ca Ucraina să cedeze integral partea din Donbas pe care încă o controlează, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru încetarea focului. Kremlinul ar urmări însă și obținerea unor concesii teritoriale suplimentare în schimbul eventualelor garanții de securitate oferite Ucrainei de statele NATO, potrivit uneia dintre sursele citate de Financial Times.
Sursele publicației spun că liderul rus consideră atacurile asupra infrastructurii ucrainene drept represalii pentru loviturile Kievului asupra rafinăriilor și depozitelor comerciale din Rusia.
O nouă arhitectură de securitate europeană
În paralel, statele europene și-au exprimat îngrijorarea față de intenția administrației Trump de a discuta cu Rusia un nou „cadru” de securitate europeană, în contextul unui eventual acord de pace pentru Ucraina.
Donald Trump s-a întâlnit joi seară, la Casa Albă, cu Kirill Dmitriev, oficial rus de rang înalt și unul dintre emisarii lui Vladimir Putin în negocieri. După întrevedere, președintele american a sugerat că viitorul acord ar putea depăși cu mult problema Ucrainei.
„Va exista un acord, va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina. Va implica mai mult decât Ucraina și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă”, a declarat Trump.
Ulterior, Jared Kushner, ginerele președintelui american, a scris pe X că SUA încearcă să dezvolte „aranjamente practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților”, inclusiv „un cadru durabil pentru securitatea și stabilitatea pe termen lung a Europei”.
Ideea a provocat reacții de alarmă în Europa, care se opune negocierii unei noi arhitecturi de securitate a continentului în cadrul discuțiilor privind pacea în Ucraina.
Europenii se tem că Moscova ar putea încerca să-și restabilească sfera de influență și să limiteze suveranitatea statelor vecine membre NATO.
Un oficial european a descris mesajul lui Kushner drept o „surpriză totală”, precizând că nu vor exista negocieri privind securitatea europeană înainte de încheierea războiului din Ucraina.
„Nu s-a discutat absolut deloc despre viitorul NATO și toată lumea este de acord că orice modificare a NATO sau reducere a prezenței sale este exclusă”, a declarat acesta.
Comisia Europeană a transmis, la rândul său, că deciziile care afectează securitatea UE trebuie să aparțină statelor europene.
Zelenski acceptă discutarea preocupărilor de securitate ale Rusiei
La rândul lui, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut săptămâna trecută, pentru prima dată, că preocupările Rusiei privind propria securitate ar putea fi abordate în cadrul unui acord de pace, însă numai cu participarea Europei.
Zelenski a avertizat că garanțiile de securitate solicitate de Moscova presupun, în realitate, modificarea arhitecturii de securitate din Europa și din lume. Orice retragere sau reducere a prezenței NATO ar reprezenta un semn de slăbiciune pentru alianță.
Între timp, Kushner și emisarul special american Steve Witkoff și-au intensificat contactele cu Kievul, Moscova și anumite state europene înaintea negocierilor trilaterale programate la Abu Dhabi. Americanii au prezentat, de asemenea, o serie de posibile acorduri economice și investiționale între Statele Unite și Rusia.
Negocierile sunt complicate și de lipsa unei poziții comune europene. Italia, Franța, Germania, Marea Britanie, NATO și UE încearcă să obțină un rol mai important în discuțiile conduse de Washington. Premierul italian Giorgia Meloni a criticat însă eforturile europene, pe care le-a descris drept „fragmentate și necoordonate”, avertizând că riscă să condamne Europa la irelevanță în procesul de negociere.
Trump spune că Ucraina va avea „o formă puțin diferită”
Acesta este contextul în care Donald Trump a afirmat, într-un interviu, că este foarte aproape de încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina, dar că țara invadată va avea, cel mai probabil, alte granițe.
„Cred că vom reuși să încheiem un acord și cred că acest lucru se va întâmpla, iar Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a declarat Trump.
Președintele american a susținut că negocierile sunt foarte aproape de un rezultat și că războiul se va încheia în curând, atribuindu-și meritul pentru acest lucru.
„Cred că acest război se va încheia și se va încheia în curând. Iar singurul motiv pentru care se va încheia este datorită mie”, a afirmat Trump.
Întrebat dacă Vladimir Putin încearcă să tragă de timp în negocieri, liderul de la Casa Albă a spus că nu crede acest lucru. El a indicat drept principal obstacol în calea păcii ostilitatea dintre Putin și Zelenski și a refuzat să spună în care dintre cei doi are mai multă încredere.
Trump și-a apărat și politica față de Rusia, susținând că nimeni nu a fost mai dur cu Moscova decât el, în pofida criticilor legate de derogările acordate recent pentru exporturile de petrol rusesc.
