Mesajul lui Donald Trump către Ucraina este acum „clar ca cristalul”: acțiunile sale par să urmărească forțarea Kievului să se predea.
În timp ce Washingtonul relaxează sancțiunile împotriva Rusiei, tot SUA amenință să oprească schimbul de informații cu Ucraina, arată jurnalista Anne Applebaum într-o analiză publicată în The Atlantic.
Autoarea afirmă că administrația Trump s-a dovedit că este „de vânzare” și preşedintele american continuă să adopte punctele de vedere ale Kremlinului, în pofida riscurilor pentru securitatea europeană.
Trump cere concesii Ucrainei, fără să pună presiune pe Putin
În analiza sa publicată luni, Anne Applebaum aminteşte că, în decurs de 72 de ore, Trump a abandonat principiile politicii americane față de Rusia și şi-a subminat propria diplomație.
Donald Trump a renunțat să mai solicite orice Rusiei, a dat foc unor decenii de politică externă americană și a subminat cam tot ceea ce a părut să facă în ultimele 18 luni propria sa administrație – a ridicat sancțiunile privind importul de motorină rusească, încălcând legile pe care le-a semnat el însuși, a amenințat că va înceta să mai împărtășească informații militare cu Ucraina, a cerut Ucrainei să nu mai bombardeze rafinăriile rusești.
Practic, Trump cere Ucrainei să renunțe la una dintre cele mai eficiente arme pe care le are împotriva economiei Rusiei, fără ca Moscova să fie obligată să facă vreo concesie.
Trump nu a criticat atacurile rusești asupra centralelor electrice sau fabricilor ucrainene, nici măcar asupra celor deținute de companii americane. Nu a exprimat condoleanțe pentru moartea recentă a copiilor ucraineni în bombardamentele rusești.
A mințit în repetate rânduri. A declarat că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unei încetări a focului asupra țintelor din energie, un acord de care ucrainenii nu auziseră și pe care rușii l-au încălcat imediat.
Trump a acuzat Ucraina că blochează negocierile, când, în realitate, ucrainenii au propus în repetate rânduri diverse încetări ale focului, iar Rusia nu a fost niciodată de acord cu un armistițiu sau cu vreo negociere reală, scrie jurnalista.
„Administrația Trump este de vânzare”
Explicația cum că Trump ar urmări reducerea prețurilor la carburant în Statele Unite nu justifică schimbarea radicală de politică.
Scumpirea motorinei în SUA nu a fost cauzată de Ucraina, ci de propria sa decizie de a ataca Iranul. Oricum cantitatea de combustibil pe care Rusia ar putea-o exporta în SUA este prea mică, iar impactul asupra prețurilor ar fi nesemnificativ.
Ar fi fost mai logic ca Trump să îmbunătățească relațiile cu Canada decât cu Rusia, dacă chiar dorea o ieftinire a motorinei.
Anne Applebaum crede că “povestea” asta vine prea târziu pentru a mai influența rezultatele alegerilor intermediare pentru Congres din 3 noiembrie.
În opinia sa, miza ar putea fi mai degrabă forțarea Ucrainei să capituleze și salvarea economiei rusești, pentru a facilita eventuale acorduri comerciale discutate de reprezentanții americani și ruși.
Printre proiectele menționate de Applebaum se numără înțelegeri privind conductele de gaz Nord Stream, exploatarea mineralelor în Arctica și activele rusești înghețate în băncile europene.
Jurnalista amintește și o dezvăluire New York Times, potrivit căreia proprietățile companiei rusești Lukoil ar putea fi preluate de un consorțiu care include parteneri din Orientul Mijlociu ai lui Jared Kushner și Steve Witkoff, pe fiul lui Witkoff, dar și pe Ivanka Trump, fiica lui Donald Trump.
Applebaum precizează totuşi că nu există dovezi că Kushner sau Witkoff ar urma să beneficieze personal de pe urma tranzacției.
„Această administrație este de vânzare”, scrie celebra jurnalistă, argumentând că simplul fapt că se discută despre asemenea acorduri oferă Kremlinului motive să creadă că poate continua războiul fără grijă.
Lecția pentru Europa: să nu se mai bazeze exclusiv pe SUA
Achimbarea de direcție de la Casa Albă transmite aliaților un mesaj clar: Statele Unite au devenit un partener imprevizibil, capabil să abandoneze de la o zi la alta politici externe menținute timp de decenii.
„Nu vă bazați pe Statele Unite”, este prima concluzie pe care jurnalista o desprinde pentru aliații Americii.
Ea a observat cum liderii autoritari beneficiază de un tratament mai favorabil la Washington decât liderii aleși democratic și că Donald Trump ascultă mai degrabă poziția Moscovei decât argumentele Berlinului sau Londrei, deși o eventuală înfrângere a Ucrainei ar pune direct în pericol securitatea europeană.
În opinia sa, statele democratice pot continua să coopereze între ele chiar și fără implicarea președintelui american. Ucraina ar putea să-și continue apărarea și atacurile asupra rafinăriilor rusești cu sprijinul serviciilor de informații franceze, al armamentului german și al ajutoarelor furnizate de țările nordice, Polonia și alți parteneri europeni.
Trump adoptă de decenii poziţia Rusiei
Jurnalista consideră că relația dintre Trump și Rusia rămâne una dintre constantele politicii sale.
Ea amintește că, după prima sa vizită la Moscova, în 1987, când orașul făcea parte din Uniunea Sovietică, Trump a publicat reclame pe pagini întregi în trei ziare americane, în care critica alianțele Statelor Unite cu Europa și Asia.
Potrivit lui Applebaum, de aproape 40 de ani, Trump a continuat să exprime opinii similare, manifestând neîncredere față de aliații democratici ai Americii și preferința sa vădită pentru Rusia.
Această abordare contrastează cu mesajul transmis la Varșovia de generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa. Acesta a avertizat că orice atac asupra unui stat membru al Alianței va primi un răspuns militar copleșitor.
Applebaum crede că un mesaj similar, transmis ferm de Casa Albă, ar putea descuraja Rusia să-și extindă actuala campanie de sabotaje și atacuri cibernetice în Europa, să continue să ajute Iranul sau să comită crime de război în Ucraina. Dar acest președinte refuză categoric să-l folosească și, în acest moment, trebuie să presupunem că nu o va face niciodată.
B.B.
