Într-un supermarket, congelatoarele încep brusc să încălzească alimentele în loc să le păstreze reci. Temperatura urcă până la 50 de grade Celsius, produsele se strică, iar angajații nu pot face mare lucru pentru a opri dezastrul. Nu este o defecțiune obișnuită. Cineva a preluat controlul instalațiilor de la distanță.
Scene asemănătoare s-au petrecut în ultimele săptămâni în supermarketuri din mai multe țări europene, inclusiv România. Atacatorii au exploatat vulnerabilități ale sistemelor frigorifice conectate la internet, unele protejate cu parole atât de simple precum „12345”.
Incidentele au scos la iveală o problemă mult mai amplă: hackerii nu trebuie să atace bănci sau centrale electrice pentru a provoca pagube serioase. Uneori este suficient să compromită echipamente obișnuite, de la frigidere și instalații de încălzire până la camere de supraveghere și sisteme de acces în clădiri.
Iar experții avertizează că asemenea atacuri ar putea deveni mai frecvente și mai ușor de executat, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale.
Atacate cu două zile înainte să își îmbunătățească securitatea
Lanțul suedez Coop a fost una dintre victimele valului de atacuri de la începutul lunii noiembrie. Șapte magazine au fost afectate, iar sistemele frigorifice au încetat să mai funcționeze corespunzător. Detaliul surprinzător este că firma se pregătea deja să își îmbunătățească protecția informatică. Atacul a venit cu numai două zile înainte de implementarea măsurilor planificate, potrivit CNBC.
Coop nu a fost un caz izolat. Au fost raportate probleme și în magazine Delhaize din Belgia și Luxemburg, precum și la alte lanțuri comerciale europene. Angajații au fost nevoiți să golească vitrinele frigorifice și să arunce alimentele compromise.
Un val similar de atacuri afectase, în octombrie, instalațiile frigorifice din sute de supermarketuri franceze, inclusiv magazine Carrefour, Monoprix și Intermarché. Au fost vizate chiar și trei centre regionale de transfuzie din Franța, unde angajații au mutat produsele în frigidere de rezervă, astfel încât stocurile de sânge nu au fost afectate, potrivit Reuters.
Cum poate fi atacat un congelator de la mii de kilometri distanță
Explicația ține de modul în care funcționează echipamentele moderne. Instalațiile frigorifice sunt adesea conectate la internet pentru ca firmele de mentenanță să poată verifica temperaturile și identifica defecțiunile fără să trimită un tehnician la fața locului. Dar aceeași conexiune poate deveni o poartă de intrare pentru atacatori.
Cercetătorii companiei Forescout au identificat aproape 13.000 de servicii de control al instalațiilor frigorifice accesibile direct prin internet, în 99 de țări. Unele echipamente folosesc programe învechite, care nu mai primesc actualizări de securitate. Altele funcționează cu parolele standard stabilite de producător, precum „Supervisor” și „12345”. În aceste condiții, atacatorii pot modifica de la distanță parametrii instalațiilor, inclusiv temperatura.
Problema nu se limitează însă la congelatoare. Instalațiile de climatizare, sistemele de încălzire, camerele de supraveghere, ușile cu acces electronic și chiar panourile electronice care afișează informații în gări și aeroporturi pot avea vulnerabilități asemănătoare.
Guy Segal, director în cadrul companiei de securitate cibernetică Sygnia, atrage atenția că infrastructurile critice, precum rețelele electrice, beneficiază în general de protecție mai strictă decât sistemele utilizate de companiile obișnuite, potrivit CNBC.
În plus, asemenea echipamente sunt administrate frecvent de echipele de întreținere a clădirilor, nu de specialiști IT, iar companiile mici nu dispun întotdeauna de resurse pentru a identifica și remedia vulnerabilitățile.
România, pe harta incidentelor. Cine se află în spatele atacurilor?
Atacurile asupra instalațiilor frigorifice au afectat și România, potrivit inventarului realizat de organizația europeană DigitalEurope. Aceasta a documentat 16 incidente de securitate în Europa între 18 octombrie și 18 noiembrie, dintre care 11 atacuri cibernetice și cinci incidente fizice, inclusiv tentative de sabotaj.
Printre cazurile analizate se numără compromiterea sistemelor unui spital german, atacuri asupra unei companii energetice norvegiene și descoperirea unui program informatic de spionaj în corespondența electronică guvernamentală din România.
Incidentele nu au fost atribuite unui singur autor, iar identitatea celor responsabili de atacurile asupra congelatoarelor rămâne controversată.
Cercetătorii companiei Lupovis au înregistrat peste 276 de tentative de acces la sisteme de control al instalațiilor frigorifice, provenite de la 91 de actori diferiți, în numai zece zile. Xavier Bellekens, directorul companiei, consideră că desfășurarea aproape simultană a atacurilor ar putea indica o operațiune planificată, posibil cu implicarea unui stat.
Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică din România, Dan Cîmpean, are însă o interpretare diferită. El a descris atacurile drept „semi-amatoricești” și a declarat că nu suspectează implicarea unui actor statal, potrivit Euronews.
Autoritățile franceze au atribuit separat atacurile din octombrie unei unități asociate Gardienilor Revoluției din Iran, acuzație respinsă de Teheran, potrivit Reuters. Aceasta nu înseamnă însă că toate incidentele ulterioare au aceeași origine.
Un alt detaliu neobișnuit este că, în cazul valului de atacuri asupra congelatoarelor din noiembrie, nu a fost formulată nicio cerere de răscumpărare. Motivul rămâne neclar.
De ce experții se tem că va fi și mai rău
Avertismentele specialiștilor nu privesc doar numărul tot mai mare al echipamentelor conectate la internet, ci și viteza cu care acestea pot fi atacate. Compania de securitate cibernetică Sygnia a raportat în octombrie o creștere de 285% a incidentelor gestionate față de aceeași lună a anului trecut, potrivit CNBC. Volumul solicitărilor a fost atât de mare încât firma a fost nevoită să refuze unele intervenții.
Cifra descrie activitatea unei singure companii, nu evoluția atacurilor la nivel mondial, dar arată presiunea tot mai mare asupra specialiștilor.
Inteligența artificială ar putea agrava situația. Instrumentele AI pot ajuta atacatorii să identifice mai rapid echipamente vulnerabile, să automatizeze verificarea sistemelor și să exploateze breșe care înainte necesitau mai mult timp și cunoștințe tehnice.
Richard Horne, directorul Centrului Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie, a avertizat că incidentele din supermarketuri ar putea fi doar începutul unor perturbări tot mai frecvente. Raportul anual al instituției britanice avertizează că inteligența artificială va spori capacitățile atacatorilor, iar infrastructura critică a țării se confruntă cu un risc ridicat de atacuri cibernetice până în 2028, potrivit Reuters.
