Proiectul de acord distribuit în noaptea de sâmbătă spre duminică la summitul climatic de la Antalya (COP31 – cea de-a 31-a conferință a ONU privind schimbările climatice) nu cere explicit reducerea dependenței de combustibilii fosili. Cele zece pagini fac trimitere, chiar din prima frază, la angajamentul adoptat la Dubai în 2023, dar nicăieri în text nu apar termenii „petrol”, „cărbune” sau „combustibili fosili”. În schimb, proiectul propune o țintă concretă pentru electricitate, care ar urma să acopere 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035.
Duminică dimineață, acordul era încă în stadiul de proiect. Delegațiile au avut timp până la ora 05:00 pentru a transmite obiecții. Plenara în care textul ar putea fi adoptat prin consens era programată să înceapă la 08:00, ora României, respectiv 09:00 la Antalya, relatează Reuters.
Ce prevede proiectul de acord
Mai multă electricitate în transporturi, industrie și locuințe. Propunerea susținută de Turcia ar ridica ponderea electricității în consumul mondial de energie de la aproximativ 21% în prezent la 35% în 2035. Pentru climă contează însă și cum este produs curentul. Proiectul recomandă folosirea pe scară cât mai largă a energiei curate, dar lasă fiecărei țări libertatea de a-și alege sursele. Organizațiile de mediu au cerut ca obiectivul de electrificare să aibă legătură explicit cu energia regenerabilă.
Țintă pentru captarea carbonului înainte ca acesta să ajungă în atmosferă. Textul propune extinderea tehnologiilor care captează dioxidul de carbon înainte ca acesta să ajungă în atmosferă și permit stocarea sau reutilizarea lui. Ambiția colectivă este ca, până în 2035, aceste tehnologii să fie folosite la scara unui miliard de tone de CO₂ la nivel mondial, în special în industriile în care emisiile sunt greu de redus.
Banii pentru adaptare - întrebarea esențială, fără răspuns. Țările în curs de dezvoltare cer fonduri pentru a se proteja de inundații, secetă și alte efecte ale încălzirii. Proiectul reia apelul ca finanțarea pentru adaptare să fie cel puțin triplată până în 2035, dar nu răspunde la întrebarea esențială despre cum se va calcula această sumă. Un comitet ar urma să prezinte opțiunile în noiembrie 2027.
De ce negocierile s-au prelungit până duminică
COP31, cea de-a 31-a conferință a ONU privind schimbările climatice, a început pe 9 noiembrie și trebuia să se încheie vineri, pe 20 noiembrie. Turcia găzduiește summitul, prezidat de ministrul turc al Mediului, Murat Kurum. Negocierile dintre cele aproape 200 de delegații sunt conduse de ministrul australian pentru Climă, Chris Bowen.
Disputa a pornit de la o promisiune făcută cu trei ani în urmă. La COP28, în Dubai, statele au acceptat pentru prima dată să facă tranziția de la combustibilii fosili în sistemele energetice. La COP30, în Brazilia, președinția summitului a inițiat un plan pentru punerea în practică a acelui angajament. Planul a rămas la stadiul aplicării voluntare.
La Antalya, Uniunea Europeană și statele insulare vulnerabile au insistat ca tranziția să fie menționată explicit în decizia finală. Panama a mers mai departe și a cerut plafonarea producției mondiale de petrol la nivelul actual. De cealaltă parte, Arabia Saudită și alți mari producători de petrol și gaze s-au opus unei formulări explicite privind renunțarea la combustibilii fosili, relatează Reuters.
Miza acestor negocieri se vede în cifrele ONU. Chiar dacă toate guvernele și-ar pune integral în aplicare actualele planuri climatice, lumea s-ar îndrepta spre o încălzire de aproximativ 2,6°C în acest secol față de perioada preindustrială, estimează Programul ONU pentru Mediu.
Chiar dacă, prin Acordul de la Paris, statele s-au angajat să mențină încălzirea mult sub 2°C și să depună eforturi pentru a o limita la 1,5°C.
