„Lumea în care ne-am trezit adulți nu este nicidecum lumea care ne-a fost promisă”, spun tinerii care s-au mobilizat la proteste vineri și în weekend, în București și în alte patru orașe din România. Protestul face parte dintr-o acțiune comună anunțată în peste 25 de țări europene.
Ce spun studiile despre ce au vrut și vor generațiile:
Generația Z (1997–2012) – O lume a echității sociale, a incluziunii și a sustenabilității – Sondaje recente (precum Ipsos Generations Report 2025 și Barometrul INSCOP 2026) indică o generație foarte pragmatică în privința costului vieții, dar progresistă social. Tinerii Gen Z își doresc o lume în care educația, locuirea accesibilă (78% dintre tinerii români din Gen Z spun că nu își permit o locuință), sănătatea mintală și acțiunea climatică au prioritate în fața bugetelor militare sau a creșterii economice cu orice preț.
Milenialii (1981–1996) - O lume a integrității, a transparenței și a calității vieții - Studiile arată o deplasare de la valorile strict materiale la cele post-materialiste. Milenialii își doresc o societate fără corupție, cu instituții funcționale, protecția mediului, egalitate de șanse și echilibru între viața profesională și cea personală. Conform unui studiu Deloitte (2026), 85% dintre milenialii români declară că nu își permit o locuință proprie, ceea ce a accentuat recent și nevoia de echitate economică.
Generația X (1965–1980) - O lume a libertății individuale, a meritocrației și a prosperității - Cercetările sociologice îi descriu ca fiind pragmatici, orientați spre inițiativă privată, libertate economică și integrare occidentală (UE/NATO). Pentru ei, lumea ideală este una în care munca și competența sunt recompensate fără intervenția excesivă a statului, punând un accent puternic pe familie, proprietate privată și autonomie personală.
Baby Boomers (1946–1964) - O lumea a stabilității, ordinii și securității sociale - Sondajele arată că această generație pune cel mai mare preț pe siguranța zilei de mâine, protecția socială (pensii, sănătate), autoritate și coeziune comunitară. Maturizați într-un regim autoritar și trecuți prin tranziția economică dură a anilor ’90, ei își doresc un stat protector, stabilitate instituțională și respectarea tradițiilor.
Ce trăim toți:
În 2025, când Ipsos a întrebat peste 6.100 de oameni din șapte țări europene ce ar trebui să pună UE pe primul loc, apărarea democrației și a statului de drept a fost răspunsul cel mai frecvent în toate cele patru generații.
Între timp, războiul continuă la granița României, iar statele UE au cheltuit anul trecut 418 miliarde de euro pentru apărare.
Tot anul trecut, șase din zece tineri români între 15 și 29 de ani trăiau în locuințe supraaglomerate, cea mai mare proporție din Uniune.
În 1990, tinerii din Piața Universității cereau libertatea de a spune ce cred. Astăzi, tot în Piața Universității, tinerii folosesc libertatea de a spune ce cred pentru a ne întreba: ei unde își permit să locuiască atunci când pleacă de acasă?
Reflecția zilei este o rubrică din newsletterul SpotMedia.ro pe care abonații îl primesc în fiecare zi de luni până joi și duminica. Dacă nu ești abonat, te poți abona aici.
