Adrian Țuțuianu respinge acuzația că vrea să modifice legislația electorală pentru a bloca o alianță PNL – USR. El spune că, dacă PNL și USR ar cere înregistrarea unei alianțe, cererea ar fi analizată de cinci specialiști desemnați aleatoriu, iar partidele ar putea contesta decizia la Curtea de Apel București.
Șeful Autorității Electorale Permanente (AEP) a apărat proiectul instituției prin care se muta înregistrarea partidelor și a alianțelor politice de la Tribunalul București la AEP. Proiectul a fost publicat pe 21 august și dezbătut public pe 4 noiembrie.
După dezbatere, deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) au cerut retragerea lui. Dimitriu a susținut că șeful AEP ar ajunge astfel să decidă dacă USR se poate alia cu PNL.
În replică, Țuțuianu aduce mai multe argumente, pentru a explica de ce nu ar putea să blocheze o alianță PNL - USR.
„Primul argument și primul instrument este controlul judiciar. Indiferent ce face Țuțuianu sau altcineva din cadrul AEP, indiferent cum se numește președintele, controlul judiciar este soluția optimă. Și al doilea lucru, completurile de judecată pe care le-am stabilit noi prin proiectul de lege vor fi desemnate aleatoriu, exact ca procedura de la instanța de judecată.
Sunt specialiști din cadrul Autorității Electorale Permanente și aici vreau să vin cu o chestiune care am văzut că se propagă sau o folosesc unii când vorbim de AEP, că eu am spus că sunt mulți acolo nepregătiți. Așa este, dar sunt și mulți care sunt pregătiți.
Cei cinci care fac parte din complet nu au voie, potrivit Legii 208/2015, să facă parte din partide politice. Deci sunt oameni cu statut de independenți de 20 de ani în Autoritatea Electorală Permanentă, iar președintele Autorității Electorale Permanente nu emite în această materie vreun act administrativ”, a susținut Țuțuianu, sâmbătă, în emisiunea În fața ta, de la Digi24, citat de news.ro.
Cum s-ar înregistra un partid și cine ar putea contesta decizia
În prezent, cererea de înregistrare a unui partid se depune la Tribunalul București. Țuțuianu spune că a analizat trei variante pentru România. Înregistrarea ar putea rămâne la o instanță, ar putea trece la un minister sau ar putea reveni autorității electorale. Așa cum, spune el, se întâmplă și în Irlanda, Țările de Jos și Malta. Potrivit AEP, și Consiliul Superior al Magistraturii a propus transferul către autoritatea electorală, pentru a reduce volumul de muncă al tribunalului, cu condiția ca decizia să poată fi contestată în instanță.
Potrivit proiectului, AEP ar avea 30 de zile pentru a decide. Cei nemulțumiți ar avea cinci zile pentru a depune contestația, iar Curtea de Apel București ar avea 15 zile pentru a o soluționa.
„Nu există niciun fel de temere din această perspectivă, pentru că procedura pe care o propunem este una transparentă. Orice persoană poate să ia cunoștință despre cererea de înregistrare a unui partid politic, orice persoană interesată poate să facă o cerere de intervenție în cauză.
Procedura se desfășoară cu celeritate în maxim 30 de zile, completuri specializate din 5 membri, am spus noi, în proiectul de lege. (...) Am spus că soluția trebuie dată în 30 de zile. Mai departe, persoana nemulțumită sau persoanele care contestă înființarea unui partid au dreptul la contestație depusă în 5 zile. AEP-ul are obligația să transmită instanței competente, respectiv Curtea de Apel București, dosarul cauzei și Curtea de Apel are un termen de 15 zile pentru soluționare. Practic, activitatea administrativ-jurisdicțională a Autorității Electorale Permanente se află sub controlul judiciar al unei instanțe de primă mărime, Curtea de Apel București”, a explicat Țuțuianu.
Întrebat ce s-ar câștiga dacă și alianțele s-ar înregistra la AEP, Țuțuianu a invocat controalele pe care instituția le face deja asupra finanțării partidelor.
„Ajută. În primul rând degrevează instanțele de judecată, doi: ne ajută pe noi să urmărim trasabilitatea activității unui partid politic, pentru că registrul fiscal al partidelor politice îl ține astăzi AEP-ul, controlul finanțării activității partidelor politice îl face AEP-ul. Practic, pornind de la înființarea unui partid până la dizolvarea unui partid, urmărim trasabilitatea acestuia și în felul acesta și mai bune posibilități de control al activității și finanțării”, a răspuns el.
Schimbare la numărul de fondatori ai unui partid
Astăzi, trei persoane pot înființa un partid. Țuțuianu susține un prag de 100 de fondatori, dar spune că discuțiile cu un grup de arhitecți din Mureș l-au convins să ia în calcul un prag mai mic - 20 de fondatori - pentru formațiunile care candidează doar la nivel local.
„Propunerea mea este următoarea: 100 de membri de partid, minim, iar pentru partidele locale, a rezultat în urma discuțiilor din procedura de transparență, că ar fi nevoie să modificăm acest număr, pentru că sunt partide politice mici, unii i-am găsit, de exemplu, la Mureș, mi-au și cerut o întâlnire și am avut, a fost foarte interesantă, care mi-au spus, sunt niște arhitecți care au fondat un partid, noi dorim să candidăm doar local, la Târgu Mureș și în localitățile din județ. Și cred că aici putem să mergem pe un număr mai mic de membri de partid, să spunem 20, iar partidele acestea mici, care își propun să intre în competiția națională, ar trebui să-și actualizeze numărul de membri de partid”, a declarat Țuțuianu.
Țuțuianu spune că doar 15–20 dintre cele 276 de partide înregistrate sunt active
Șeful AEP justifică pragul mai ridicat prin diferența dintre numărul partidelor pe care instituția trebuie să le controleze și al celor care au, în estimarea sa, activitate politică.
„Astăzi avem o puzderie de partide, sunt 276 înregistrate în Registrul partidelor. Nu funcționează decât 15-20 de partide, legea ne obligă să facem controle la toate, aplicăm sancțiuni. Tribunalul București n-a putut urmări dacă aceste 276 de partide și-au actualizat actele constitutive, au loc alegeri la fiecare patru ani, cum prevede legea, dacă sunt sau nu respectate drepturile membrilor de partid.
Sunt partide înființate de 2 sau 3 membri din cadrul aceleiași familii sau familia extinsă a unor persoane. Lucrurile astea, după părerea mea, nu generează democrație. Faptul că avem 276 de partide, eu cred că democrația consolidată înseamnă partide puternice, care au proiecte, care au programe, care au resurse și care au activitate”, a spus președintele AEP.
Țuțuianu a dat exemplu două formațiuni care, potrivit lui, au închiriat spații de la RA-APPS pe Șoseaua Kiseleff din București, deși nu au candidat la alegeri. El a pus sub semnul întrebării sursa banilor pentru chirii.
„Unele partide s-au înființat (...) doar pentru a lua, de exemplu, spații de la RA-APPS. Presa a scris anul acesta că două partide care nu există, n-au participat la nicio competiție niciodată, au închiriat spații de la RA-APPS pe Kiseleff. Când am mers și am verificat, n-au intrări de bani ca să plătească o chirie, de unde rezultă concluzia că chiriile pentru acele spații sunt plătite fie de persoane fizice, fie de persoane juridice. Or, asta nu asigură nici transparență, nici legalitate, nici nu dă legitimitate”, a afirmat el.
Ce poate propune AEP și ce decide Parlamentul
O altă critică privește chiar rolul AEP în elaborarea unei legi a partidelor. Legea nr. 208/2015 îi permite instituției să pregătească proiecte pentru îmbunătățirea sistemului electoral și să le trimită Guvernului sau membrilor comisiilor parlamentare competente. Țuțuianu susține că organizarea partidelor intră în acest domeniu.
„Legat de legea partidelor politice. Prima critică, că AEP-ul n-ar fi îndrituit să promoveze un asemenea proiect, este falsă, pentru că Autoritatea Electorală Permanentă are atributul de a promova proiecte de lege pe care le trimite Guvernului, în vederea însușirii lor și promovării ca inițiative legislative, tot ceea ce ține de sistemul electoral.
Or, partidele politice sunt partea sistemului electoral. Adăugăm și faptul că avem atributul legal de a controla finanțarea activității acestor partide și campanile electorale, și adăugăm și o chestiune de practică: am verificat în ultimii 9 ani de zile, au fost cel puțin 15 inițiative legislative care privesc partidele politice; pentru fiecare dintre ele, fie Guvernul, fie Camera Deputaților, fie Senatul, ne-au cerut puncte de vedere”, a spus președintele AEP.
Șeful AEP a invocat și programul pe care l-a prezentat când a cerut votul Parlamentului pentru numirea în funcție.
„Reformele pe care le-am anunțat în ultimele 11 luni de zile sunt anunțate și validate, într-un fel, de Parlament prin votul de învestitură. Vă spun ce scriam atunci (la momentul la care a preluat funcția de șef al AEP – n.r.). Vreau un nou cod electoral, modificarea legislației privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, un nou Regulament de organizare și funcționare, digitalizarea instituției, deci lucruri despre care am vorbit permanent în ultimele 11 luni. În al doilea rând, eu mi-am propus să fiu foarte transparent. Cred că niciodată n-a organizat AEP-ul 6-7 conferințe de presă în 11 luni de zile”, a afirmat el.
Propunerile privind înregistrarea partidelor și a alianțelor sunt încă în stadiul de proiect.
