AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, însă înregistrează o scădere importantă față de luna septembrie, în timp ce PSD recuperează din electorat, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research.
Datele cercetării arată o schimbare semnificativă în preferințele electorale, după încheierea crizei politice și instalarea noului Guvern. În același timp, pentru prima dată, INSCOP a testat și un scenariu în care PNL și USR ar participa la alegeri în cadrul unei alianțe, aceasta ajungând pe locul al doilea în clasamentul intenției de vot.
AUR pierde teren, PSD recuperează din electorat
În rândul respondenților care au indicat un partid pe care l-ar vota, indiferent dacă sunt sau nu hotărâți să meargă la urne, AUR este preferat de 34,6% dintre alegători. Procentul este cu peste cinci puncte mai mic decât cel înregistrat în septembrie, când formațiunea era cotată la 39,7%.
PSD ajunge la 24,6%, în creștere cu aproape șase puncte procentuale față de luna septembrie, când obținea 18,7%.
PNL se situează pe poziția a treia, cu 15,1%, în scădere față de cele 16,3 procente înregistrate în septembrie. USR este creditat cu 11,9%, față de 9% în cercetarea precedentă.
În cazul celorlalte formațiuni, UDMR este cotat la 3,9%, SENS la 3%, SOS România la 2,1%, iar POT la 1,8%. Un candidat independent ar fi preferat de 1,6% dintre respondenți, în timp ce 1,3% ar opta pentru un alt partid.

Cum ar vota românii care sunt hotărâți să meargă la urne
Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care au o opțiune electorală și declară că vor merge sigur la vot, clasamentul păstrează aceeași ordine în cazul primelor patru formațiuni.
AUR ar obține 34,1% din voturi, față de 40,2% în septembrie, în timp ce PSD ar ajunge la 21,2%, comparativ cu 16,4% în urmă cu două luni.
PNL ar fi susținut de 16,4% dintre alegători, ușor sub nivelul anterior de 17,2%, iar USR ar înregistra 14,7%, în creștere față de 11,4%.
UDMR ar obține 4,5%, SENS – 3,6%, SOS România – 1,9%, iar POT – 1,4%. Pentru un candidat independent ar vota 1,2% dintre respondenți, în timp ce 1% ar alege o altă formațiune politică.
Alianța PNL-USR ar ajunge pe locul al doilea, aproape de AUR
Sondajul INSCOP a analizat și cum s-ar împărți voturile în cazul unei posibile alianțe electorale între PNL, USR și alte formațiuni politice.
În acest scenariu, alianța ar obține 28,2% din intenția de vot, clasându-se pe locul al doilea, după AUR, care ar fi preferat de 35,7% dintre respondenți. PSD s-ar situa pe poziția a treia, cu 23%.
Celelalte formațiuni ar înregistra următoarele procente: UDMR – 3,8%, SENS – 2,8%, POT – 2,5% și SOS România – 2,4%. Un candidat independent ar fi ales de 1,1% dintre respondenți, iar un alt partid de 0,5%.
În rândul celor care declară că merg sigur la vot, alianța PNL-USR ar obține un scor și mai mare, de 32,1%, apropiindu-se la mai puțin de trei puncte procentuale de AUR, creditat cu 35%.
PSD ar primi 20,9% din voturi, urmat de UDMR, cu 4,1%, și SENS, cu 3,2%. SOS România ar obține 1,8%, iar POT – 1,6%. Pentru un candidat independent ar opta 1,1% dintre alegători, în timp ce 0,2% ar vota cu un alt partid.

Remus Ștefureac: AUR pierde pentru prima dată în 18 luni aproximativ cinci procente
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că încheierea crizei politice și formarea noului Guvern au influențat semnificativ preferințele electorale.
Potrivit acestuia, scăderea AUR este corelată cu revenirea PSD, social-democrații reușind, cel mai probabil, să recupereze o parte dintre alegătorii care se orientaseră anterior către formațiunea condusă de George Simion.
„AUR pierde, pentru prima dată în ultimele 18 luni, aproximativ 5 procente, ajungând la un scor sub 35%. Corelat cu această scădere a AUR, PSD crește cu aproximativ 6 procente, cea mai probabilă ipoteză fiind că social-democrații recuperează o parte dintre votanții pierduți în favoarea AUR”, a explicat Remus Ștefureac.
Acesta a mai arătat că avansul PSD ar putea fi influențat și de un efect obișnuit pentru partidele care ajung la guvernare, mai ales după o perioadă îndelungată de instabilitate politică. Directorul INSCOP consideră că rămâne de văzut dacă această creștere se va menține sau se va diminua în lunile următoare.
Ștefureac a amintit și evoluția PNL din mai 2026, când liberalii au înregistrat un avans important după moțiunea de cenzură, însă o parte din câștigul electoral s-a pierdut treptat, pe parcursul celor aproape șase luni de criză politică.
În ceea ce privește alianța PNL-USR, directorul INSCOP consideră că rezultatele indică existența unui potențial electoral important pentru un asemenea proiect politic. Posibilitatea formării acestei alianțe ar putea încuraja, în același timp, apariția unor formule alternative de colaborare între partidele care i s-ar opune.
Sondajul a analizat atât opțiunile tuturor respondenților care au indicat un partid, cât și preferințele celor care afirmă că vor merge cu siguranță la vot. În cazul scenariului fără alianță, prima categorie reprezintă 72% din eșantion, iar a doua 48,6%. Pentru scenariul alianței PNL-USR, procentele sunt de 76,9%, respectiv 51,3%.
