Sistemul politic din România a traversat mai multe schimbări electorale neobișnuite în ultimele șase luni, iar evoluțiile înregistrate de principalele partide ar putea oferi indicii despre configurația competiției politice de la alegerile locale și parlamentare din 2028.
Sociologul Remus Ștefureac analizează aceste schimbări și atrage atenția asupra fluctuațiilor de susținere pentru PNL, PSD, AUR și USR, dar și asupra posibilității apariției unei alianțe între liberali și USR sau a unui nou partid.
Într-o analiză publicată în contextul pregătirilor pentru anul preelectoral 2027, Ștefureac arată că ultimele luni au adus modificări importante în intențiile de vot, pe fondul căderii Guvernului condus de Ilie Bolojan, al perioadei de interimat și al revenirii PSD la guvernare.
PNL a câștigat șase procente după căderea Guvernului Bolojan, dar a pierdut ulterior avansul
Potrivit sociologului, una dintre cele mai neobișnuite evoluții a fost cea a PNL, care a câștigat aproximativ șase puncte procentuale într-o singură lună, după moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, în urma căreia a fost înlăturat Guvernul pro-european condus de Ilie Bolojan.
Astfel, în mai 2026, liberalii ajunseseră la o intenție de vot de 20-22%, un nivel record pentru partid în acel context. Creșterea nu s-a menținut însă pe parcursul celor cinci luni de guvernare interimară, perioadă în care PNL și-a pierdut treptat susținerea câștigată și a revenit, în noiembrie, la nivelul înregistrat în aprilie.
Remus Ștefureac consideră că liberalii mai au posibilitatea să crească în opoziție, în jurul lui Ilie Bolojan, despre care spune că și-a păstrat un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere.
PSD și-a revenit după pierderile provocate de moțiunea de cenzură
În cazul PSD, evoluția a fost aproape inversă. Partidul a pierdut trei-patru puncte procentuale după moțiunea de cenzură, ajungând în mai 2026 la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în măsurătorile INSCOP.
Cele cinci luni care au urmat, în care social-democrații s-au aflat în opoziție, în timp ce guvernarea a fost asigurată de PNL, USR și UDMR, le-au permis să recupereze aproape integral pierderile.
Ulterior, preluarea guvernării a adus PSD o nouă creștere, de aproximativ patru-cinci puncte procentuale. În noiembrie 2026, partidul a ajuns astfel la o intenție de vot de 22-24%.
Sociologul ia în calcul și posibilitatea ca social-democrații să piardă rapid din susținere, în condițiile în care vor trebui să gestioneze singuri o guvernare dificilă, într-o perioadă marcată de probleme economice și de apropierea sezonului de iarnă.
Există însă și un alt scenariu: PSD ar putea să-și stabilizeze scorul electoral dacă va reuși să adopte cel puțin o reformă importantă sau să reducă semnificativ risipa din cheltuielile publice.
AUR a coborât pentru prima dată sub pragul de 35%
După aproximativ 18 luni în care a înregistrat o susținere electorală relativ constantă, de 38-40%, AUR a consemnat în noiembrie 2026 o scădere mai accentuată.
Formațiunea a ajuns la 34-35%, pierzând aproximativ patru-cinci puncte procentuale. Remus Ștefureac apreciază că o parte dintre acești alegători ar putea fi foști votanți PSD care s-au întors, cel puțin temporar, către social-democrați după revenirea partidului la guvernare.
Rămâne de văzut dacă această scădere reprezintă începutul unei tendințe de durată sau doar o fluctuație de moment, similară celor înregistrate și de alte formațiuni politice.
USR a revenit la 12-13% după refuzul de a susține noul Guvern
Și USR a înregistrat schimbări ale intenției de vot în perioada analizată. După moțiunea de cenzură, partidul a pierdut aproximativ trei puncte procentuale, ajungând la 9% în mai 2026.
Acest nivel s-a menținut pe parcursul celor cinci luni de interimat. În noiembrie însă, după formarea Guvernului PSD și decizia USR de a nu vota noul Executiv, formațiunea a recuperat rapid terenul pierdut, revenind la 12-13%.
Alianța PNL-USR, testată pentru prima dată, ar obține 32%
Una dintre variantele analizate pentru viitoarea competiție electorală este formarea unei alianțe între PNL și USR.
Testată pentru prima dată în noiembrie 2026, această ipoteză a obținut o intenție de vot de 32% în rândul alegătorilor mobilizați, cu doar trei puncte procentuale sub scorul înregistrat de AUR.
Remus Ștefureac consideră că un asemenea proiect politic ar putea deveni un reper pentru alegerile din 2028, dacă va fi concretizat. Sociologul atrage însă atenția asupra mai multor condiții, printre care depășirea tensiunilor dintre cele două formațiuni și construirea unei identități politice suficient de credibile pentru a atrage inclusiv alegători mai moderați ai AUR.
Jumătate dintre români ar vota un partid nou
O altă concluzie a analizei vizează disponibilitatea electoratului de a susține o formațiune politică nouă. Potrivit lui Ștefureac, jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou-înființat.
Deși există spațiu pentru apariția unei asemenea formațiuni și posibili lideri care ar putea contribui la un astfel de proiect, lansarea sa efectivă reprezintă o provocare. Sociologul îl menționează pe Victor Ponta, care și-a păstrat constant un nivel de încredere de peste 20%, dar și formațiuni precum SENS, care se apropie de pragul electoral.
În opinia lui Remus Ștefureac, timpul rămas până la alegerile din 2028 este însă foarte scurt pentru partidele sau liderii care vor să intre în competiția politică ori să-și consolideze poziția.
Analiza sociologului surprinde astfel un peisaj electoral în continuă schimbare, în care evoluțiile din 2027, primul an preelectoral, vor contribui la conturarea alianțelor și a raportului de forțe pentru alegerile locale și parlamentare din 2028.
